Armurariul a fost utilizat pentru proprietăţile sale medicinale de peste 2.000 de ani. În Germania, medicii prescriu în mod obişnuit tratamente cu armurariu pentru afecţiunile ficatului. Armurariul creşte chiar necultivat în anumite zone din Europa, Rusia, Asia şi Africa de Nord. Seminţele sunt cele care au proprietăţi medicinale. Ele conţin: silibină, silidianină şi silicristină. S-a descoperit că silimarina continută în armurariu este de 10 ori mai eficientă ca antioxidant decât vitamina E, care este considerată antioxidantul cel mai puternic. Armurariul stimulează regenerarea celulelor ficatului. Din acest motiv, se foloseşte în hepatită, steatoză hepatică (ficat gras), ciroză hepatică. Tratamentul cu armurariu este indicat pentru orice persoană care s-a intoxicat pentru că a mâncat pălăria şarpelui (Amanita phalloides). În 49 de cazuri de persoane intoxicate cu pălăria şarpelui care au primit o formă injectabilă de armurariu, medicii au raportat vindecarea completă – chiar şi atunci când acest tratament a fost făcut relativ târziu la 36 de ore după ce a avut loc intoxicarea. S-a constatat că armurariul stimulează şi regenerarea celulelor rinichiului, stimulează fluxul biliar, contribuind la îmbunătăţirea digestiei şi la ameliorarea constipaţiei.

Se recomandă să se ia câte o capsulă de 200-250 mg (80-85% silimarină) de 3 ori pe zi, fiind echivalent cu 480-600 mg similarină zilnic. Capsulele se iau cu 15 minute înainte de masă. Nu se recomandă persoanelor care au tensiune foarte mare. Armurariul se recomandă şi în depresie, detoxifiere, alergii, circulaţie, ciroză, hepatită, dezechilibre hormonale, afecţiuni cutanate (acnee, eczeme, psoriazis). Armurariul contribuie la îndepărtarea toxinelor din sânge, fiind numit chiar "purificatorul sângelui".