Articol
Săptămâna trecută, timp de două zile bătute pe muchie, televiziunile de știri au difuzat thrillere la mâna a doua. La început, a fost fata care a intrat cu patru gloanțe în Parlament. Toată lumea s-a învolburat, a început să-și dea cu presupusul, „specialiștii” au fost băgați în priză, s-au emis scenarii demne de filmele de acțiune și ni s-a spus că acest caz e în continuare cercetat. Nu s-a grăbit nimeni să ofere o informație elementară: era vorba despre niște gloanțe folosite, bune de transformat în breloc sau ele puteau fi utilizate, reprezentând un pericol? E un amănunt pe care l-ar fi putut identifica anchetatorii în doi timpi și trei mișcări și s-ar fi pus capăt isteriei, dar cum să ții caldă atenția telespectatorului vrăjit de misterul complotului pus la cale în instituția fundamentală a țării? Nu comentăm atitudinea duduii, care ar fi trebuit să-și imagineze că nu poți intra în Parlament cu gloanțele alea fără să atragi atenția, dar nu are rost să ne dăm în vorbă despre cât pricep unii din reguli instituționale sau de bun simț. Nici n-apucă să se răcească ciulamaua televizată, în care fuseseră aruncate cele patru gloanțe, că alte două amenințări se loviră frontal de atenția publicului. Doi inși, de această dată participanți la un seminar despre Revoluția din 1989, au fost depistați purtând asupra lor cuțite. Mă rog, unul dintre ele avea și desfăcător de sticle, ceea ce ne duce cu gândul că putea fi un briceag. Luați la întrebări, tipii s-au arătat nemulțumiți că nu pot intra în Parlament cu șișul în buzunar, ca în birtul din cartier. Unul dintre ei le-a spus celor care îi controlau că are acasă și o grenadă, ceea ce s-a transformat într-o știre, de răsunet național. Carevasăzică, un tip care umblă cu briceagul la el și bălmăjește ceva despre o grenadă pe care ar avea-o acasă e echivalentul unui terorist. Asta după ce am auzit o zi întreagă vorbindu-se despre patru gloanțe care puteau fi trase, nu știm cu ce, poate chiar cu o praștie. Cele două întâmplări ar fi putut face subiectul unor știri de can-can, însă ele au fost dezbătute, analizate, în lung și-n lat, timp de două zile. Da, pentru patruzeci și opt de ore, acestea au fost marile probleme ale României: o fată care voia să intre in Parlament avea asupra ei patru gloanțe, despre care nu ni s-a spus imediat dacă erau sau nu folosite și doi inși care mergeau la un seminar, având la ei un cuțit și un briceag cu desfăcător de sticle (poate dădeau organizatorii o bere și nu se făcea să o desfacă la clanța ușii). Abordările halucinante ale transpiraților din televiziuni, ce asudă pe altarul exagerării, sunt un barometru ce exprimă al naibii de bine halul în care funcționează societatea românească.