La inițiativa Bisericii Evanghelice C.A. din România, în parteneriat cu grupul de lucru „Arca Binecuvântării Sibiu” (ABS) și Academia Evanghelică Transilvania (AET) din Sibiu, peste 40 de participanți  ( din țară și de peste hotar), reprezentanți ai bisericilor, cadre didactice, persoane care lucrează în domeniul social sau în cadrul ONG-urilor din acest domeniu, au participat la o dezbatere legată de resursele care pot să susțină reziliența societală. 

Federația Mondială Luterană a finanțat proiectul

E.S. Reinhart Guib, Episcop al Bisericii Evanghelice C.A. din România (B.E.C.A.R.) și Erika Astrid Klemm, referent pentru migranți B.E.C.A.R., coordonatoarea echipei ABS au întâmpinat participanții cu un cuvânt de salut și au făcut referi la importanța temei în actualul context internațional. În cadrul evenimentului referenți de marcă au căutat, alături de cei prezenți, să identifice resursele care pot să întrețină rezilineța societală. Printre personalități am remarcat prezența domnului Torsten Licker, șeful programului de formare a resurselor reziliente de la Psihologische Beratungsstelle für Vertriebene (PBV) Stuttgart, Germania. Domnia sa a prezentat, în nota tematicii dialogului găzduit de BECAR, aspecte concrete întreprinse de ”Clinica de psihologie a Diaconiei Bisericii Evanghelice Stuttgart” (Evangelische Gesellschaft EVA), unde sunt tratați anual aproape 500 de pacienți cu traume severe. 

Salutogeneza

În prezentarea sa, invitatul a vorbit despre metoda numită ”salutogeneză” și care stă la baza terapiei pacienților cu traume severe, dar a reiterat și preocupări asemănătoarea momentului actual cu cele din 1979, când Aaron Antonovsky, cercetător în sociologie, a introdus modelele despre “resursele generale de reziliență”, anume: resursele personale, interne, bazate pe puterea fizică, starea de sănătate, talentele și abilitățile profesionale, starea de spirit, credința, rădăcinile culturale, identitatea pacientului, și respectiv resurse externe, reprezentate de familie, prieteni, profesori, colegii de serviciu, de stabilitatea economică, sprijinul social, dar și de sprijinul medical, educațional, de recunoașterea publică etc.

Conținutul curatorial 

Conținutul curatorial (n.n. care a cuprins cele mai noi și mai folositoare informații dar și resurse despre subiectul abordat) a adus în prim plan practica/expertiza profesională de la PBV Stuttgart. Aici pe lângă terapia specializată, pacienții au acces la cursuri de sport, artă și educație cu scopul de-a promova abilitățile și cunoștințele pacienților și din punct de vedere al dezvoltării profesionale. Invitatul de onoarea Torsten Licker a ținut să sublinieze faptul că aceste cursuri nu se confundă cu terapia ocupațională, ci se bazează pe dezvoltarea și învățarea de competențe care corespund resurselor interioare și care pot susține vindecarea, la reintegrarea în societate și chiar pe piața muncii. Rezultatele cursurilor de artă sunt apoi prezentate publicului, care este invitat să asiste la spectacole de teatru, concerte sau să admire picturi și desene în cadrul unor expoziții anuale, ceea ce crește stima de sine a pacienților.

”Modulul Licker” implementat la Sibiu 

————

Din septembrie 2021, cu ajutorul lui Torsten Licker, un program similar, de formare a resurselor reziliente, a luat ființă prin departamentul pentru Migrație al Bisericii Evanghelice C.A. din România, condus de doamna Erika Klemm. Programul are ca obiectiv principal prevenirea abuzurilor și a traficului de persoane. Fondurile financiare pentru program au fost acordate de către Hoffnung für Osteuropa (Speranță pentru Europa de Est), un departament al Diakoniei Württemberg, în care au fost implicați trei traineri profesioniști în formarea resurselor reziliente: Mirona-Ioana Tatu, regizor, pentru dezvoltarea personală prin pedagogia teatrală și storytelling, Markus Schwitter pentru cursuri de autoapărare și Torsten Licker pentru cursuri de formare socio-pedagogică și grafică pe computer.

Actuala dezbatere se află la ediția a treia

——————————–

Astfel de mese rotunde au fost înființate în urmă cu trei ani cu scopul de a forma, de a pune în legătură și de a mobiliza reprezentanți ai bisericilor, autorităților și ONG-urilor, precum și din domeniul educației și al sectoarelor sociale și de sănătate, pentru a dezvolta în continuare ajutorul pentru victimele abuzurilor și ale traficului de persoane. Prima masă rotundă din septembrie 2020 s-a axat pe prevenirea și asistența pentru persoanele traficate, cea de-a doua pe rolul bisericilor în această problemă complexă. A treia masă rotundă a avut ca temă asistența socială, iar la a patra masă rotundă s-a abordat prevenirea abuzurilor online și protecția minorilor.