* În revista România literară, criticul Marina Constantinescu laudă pe o pagină piesa Faust, scrisă de Goethe şi pocită de Silviu Purcărete la Sibiu, jucată într-o hală industrială dezafectată de Simerom, supunându-i pe actori la adevărate chinuri. Eu sunt împotriva celor care nu respectă litera şi spiritul scrierii autorului. În schimb, sunt de acord cu Marina Constantinescu că Ofelia Popii, ajunsă la 45 de ani, pe care nu-i arată, este o actriţă deosebită în teatrul sibian, "primus inter pares", vorba latinului. * Consiliul local al Primăriei Sibiu a aprobat mărirea tarifelor în pieţele Cibin, Rahova şi V. Aaron. Numai asta nu le lipsea zarzavagiilor acum. * Julia Leferman, director general al Asociaţiei Berarii României spune că, la ora actuală, în România se cultivă doar 10 la sută din suprafaţa cultivată cu hamei în 1989, iar agricultorii români asigură doar 50 la sută din orzul necesar fabricilor de bere. Şi-atunci, cum să nu-i crezi pe cei care spun că, la noi, berea se face "din pastile"? * Cei mai "vechi" ştiu că, pe vremea lui Ceauşescu, existau, prin cartierele Sibiului, centre de colectare a ambalajelor. După 90 au fost desfiinţate. Acum, la ordinul UE, acestea trebuie reînfiinţate, termenul fiind până la 30 noiembrie a.c., sistemul presupunând să dai o, 50 lei la cumpărarea produselor ambalate în plastic, sticlă, metal (garanţie), bani pe care-i vei reprimi la returnarea ambalajelor. După cum "lucrează" birocraţia la noi, pun pariu că nici în noiembrie 2024 sistemul nu va fi funcţional şi-mi vine să râd cum, încet, încet, capitalismul românesc revine la deprinderi de pe vremea socialismului, pe care le-au abolit, fără discernământ proştii care au ajuns la putere. (Un profesor de educaţie fizică se lăuda, prin anii 80, că şi-a cumpărat maşină adunând sticle şi borcane aruncate, pe care le-a dus la centrele de colectare. N-am motive să nu-l cred). * N-am înţeles nimic din filozofia guvernanţilor noştri care îi ajută pe turci, care au trecut printr-un cutremur groaznic, îi ajută pe ucraineni, care suportă un război fără noimă, îi ajută pe basarabeni cu tot ce doresc, că doar "sunt fraţii noştri", iar pe românii din România, aflaţi la ananghie, abia îi bagă în seamă, amăgindu-i cu nişte carduri şi vouchere în bătaie de joc. Doamne fereşte de vreo calamitate, dar dacă dă peste noi, să vedem cine ne ajută să ieşim la mal. Sunt gata să-i dau vecinului de mâncare, dar nu înainte de a-mi vedea sătulă familia mea, căci aţi dorit o societate capitalistă, în care nu mai sunt valabile principiile eticii şi echităţii. * A crescut numărul sinuciderilor şi al copiilor care îşi iau lumea în cap, al bătăilor în văzul lumii şi al crimelor. Nu se întreabă alde Iohannis, Ciolacu, Ciucă, Bode, Predoiu, Rafila, Deca, Firea, Romaşcanu etc. de ce am ajuns în halul ăsta? De ce a ajuns societatea românească într-o asemenea degringoladă şi cum ar putea fi readusă pe linia de plutire? La nivel naţional, politicienii sunt mai preocupaţi de înarmare, de canalul Bîstroe, de aşa-zisul pericol rusesc, iar la nivel local au început cu minciunile şi promisiunile niciodată onorate, în vederea alegerilor de anul viitor. Învăţământul, sănătatea, cultura, domenii prioritare în toate ţările civilizate, la noi sunt prea puţin băgate în seamă la modul declarativ şi superficial. Asta e şi asta am avut de spus, vorba unui propagandist de pe vremuri: "Dragi tovarăşi şi naş Floreo".