Articol
Suntem obosiți. Ne-au secătuit pandemia cu toate restricțiile ei, ciorovăiala politicienilor, prețurile care cresc precum mușchii umflați cu steroizi, iar acum facturile. Înainte de a apăsa pe butonul întrerupătorului eziți o fracțiune de secundă, amintindu-ți de recomandările făcute pe ton dojenitor de oficialii europeni. La fel se întâmplă și când vrei să apeși butonul termostatului. Și, zău, nu faci asta din te miri ce porniri de risipitor, ci pentru că vrei să alungi întunericul și frigul. Atât. Ordonanțele Guvernului care intră azi în vigoare și mâine sunt refăcute, schimbătoarele modalități de calcul a plafonului pentru consumul de energie îl hărțuiesc pe român, îi țin atenția trează, dar, în realitate, îl adâncesc și mai mult în necunoscut, înspăimântându-l pe zi ce trece. Știrile despre facturi de mii de lei primite de pensionari care folosesc trei becuri și un frigider, îți induc idea că ești o pradă ușoară în fața oricărui hăitaș ce te mitraliază cu facturi aberante. Ce contează că trimiți la timp autocotirea cu indexul nou și ești facturat usturător fără să se țină cont de acesta? Așteptarea facturii e plină de suspans și poți albi de emoție până la citirea sumei de plată care îți poate ruina bugetul. Cu cine să te cerți? Cu angajații de la casierie? Ei sunt niște simpli slujbași care încasează ceea ce e înscris pe factură. Să te duci la autoritățile care -teoretic- au competență în soluționarea tărășeniilor? Durează o veșnicie, iar o factură neplătită duce la debranșare, chiar dacă ai fost suprataxat. Omul mai mult sau mai puțin instruit nu înțelege mare lucru din balivernele îndrugate zi de zi de cei ce mimează explicarea amodalității de calcul a facturilor. Ne-a trebuit liberalizarea pieței de energie, iar pentru că în țara lui Papură Vodă numită și România domnește haosul, ne-am pricopsit cu încă o bătaie de cap. Probabil că nici un program de cursuri intensive nu te-ar putea lămuri despre calculul și plafonarea consumului de energie; cu siguranță nici cei ce ar trebui să te lumineze nu sunt capabili să iasă din bezna habarnismului. Ca multe altele, și ”reglementările” din energie au fost făcute pe genunchi într-un mod ce împletește amatorismul cu ticăloșia. Această fatală construcție a generat o psihoză în România, oamenii temându-se mai mult de facturi decât de un atac nuclear. Liniștea și confortul psihic s-au dus pe apa sâmbetei, acolo unde s-au întâlnit cu bunăstarea și speranța. Luăm șah după șah de la nebuni animați de cai verzi pe pereți, de la regi ai combinațiilor oneroase și rămânem împietriți în ipostaza pionilor veșnic sacrificați.