Ne doare în pălărie de ţara noastră, aşa cum ne doare în pălărie de limba noastră, fiindcă permitem să fie jefuită la noi acasă, iar limba română să devină o Cenuşăreasă, tot la ea şi noi acasă.

Şi, totuşi, mă întorc şi spun că nu avem dreptul să generalizăm, deşi ca­zurile particulare întăresc întregul.

Un caz particular este cel al unui grup de mureşeni, grup de aproape 50 de persoane, care s-au în­vred­nicit "să dea Cezarului ce-i al Cezarului" şi LIMBII ROMÂNE ce-i al LIMBII ROMÂNE, de ziua ei, 31 august, printr-un proiect menit să o cinstească, dar şi să provoace conştiinţele latente, pentru ca şi aces­tea să se trezească "din somnul cel de moarte" şi să o cinstească ca atare.

Traseul a fost deliberat ales, pentru a vedea cât mai multe, dar şi a ne întâlni cu oameni care au aceeaşi iubire pătimaşă pentru limba română. Ca să ne bucurăm împreună că ea există, jurându-i credinţă şi hotărâre de a o apăra cu orice preţ.

S-a pornit de la Reghin, acolo de unde au fost majoritatea excursioniş­tilor culturali. Când am spus de Reghin m-am gândit şi la salba de sate româneşti din jur, până în "adânc" pe Valea Gurghiu­lui, de unde au venit români şi românce, în frumoase costume populare speci­fice zonei şi zonelor. Desigur, cu nelipsitul trico­lor românesc. O haltă a fost la Tg. Mureş, de unde au fost luaţi târgumu­reşenii, în frunte cu directorul Direcţiei pentru Cultură Mureş, scriitorul Nicolae Băciuţ, dar şi pe cei din Târnăveni şi Săr­maşu. De la Sighişoara, au fost îmbarcaţi poeţi sighişoreni şi o "intrusă". Iată câteva date tehnice privind proiectul – orga­nizatori: Direcţia Judeţea­nă pentru Cultură Mureş, Liga Pensionarilor Mureş. Parteneri media: revistele Vatra veche, Cadran (jurnal mureşean). Proiect desfă­şurat sub egida UZPR. Coordonatori: Nicolae Băciuţ, Sorina Bloj, Maria Borzan, Dinuca Burian.

 Încărcaţi cu dragoste fără margini pentru limba română, da fapt, cu dragoste pentru tot ce e românesc, ne-am îndrep­tat spre Sibiu, la Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului, unde urma să sărbătorim ZIUA LIMBII ROMÂNE, itinerarul fiind puţin schimbat faţă de cel iniţial, şi asta din motive absolut obiective. Drumul a fost unul al cântecelor de neam şi ţară, de evocare a unor personalităţi, de informare privind istoria şi cultura unor obiective, inclusiv localităţi. S-au cântat cu tragere de inimă cântecele: "Foaie verde, foi de cimbru", "Treceţi bata­lioane române Carpaţii", "Ginta latină", "Muică, noi suntem un neam", cât şi altele. Reghineanca So­rina Bloj, organizatorul principal şi sufletul excursiei, l-a evocat pe Badea Cârţan, ciobanul "fără ştiinţă de carte, dar cu un car de minte", de la Cărţişoara, ardelean de la poalele Munţilor Făgăraş, cel care a mers pe jos la Roma, ca să vadă cu ochii lui urmele strămoşilor românilor. Pe urmele  acestuia, în cadrul unui alt proiect cultural, am mers în 2018 la Roma. Badea Cârţan îşi are mormântul la Sinaia, unde îşi doarme somnul de veci, "visând întregirea neamului său". În memoria acestuia, dar şi în memoria tuturor celor ce s-au jertfit pentru pă­mântul românesc, s-a cân­tat, in corpore, "Presăraţi pe-a lor morminte".

Pe măsură ce ne apropiam de Sibiu, d-na Maria Borzan, fost director al Muzeului Etnografic din Reghin, ne-a prezentat un scurt istoric al Sibiului şi al Muzeului ASTRA. Aşa cum spuneam, timpul a trecut pe nesimţite, datorită cântecelor, poeziilor, dar şi diverselor intervenţii la microfonul autocarului.
D-na profesor de Limba Română, Codruţa Băciuţ a vorbit frumos despre cei care s-au implicat în proiect: Sorina Bloj, fost director al Bibliotecii "Petru Maior" din Reghin; Maria Borzan; Dinuca Burian, director al Bibliotecii Ora­şului Sărmaşu; Schuller Peter din Reghin, un colecţionar împătimit de "ticlăzeie"- fiare vechi de călcat, dar şi despre  scriitorul şi omul bun de pus pe rană, Nicolae Băciuţ, soţul acesteia, omul atât de drag tuturora pentru generozitatea şi erudiţia lui, de dragul ce îl are pentru cultura româ­nilor.

La Muzeul ASTRA din Sibiu, manifestarea intitu­lată "LIMBA NOASTRĂ-I O COMOARĂ" s-a desfă­şurat, cu aprobarea direc­ţiunii muzeului (un repre­zentant ne-a şi însoţit la "locul faptei") în zona "pivelor", într-un amfiteatru în aer liber, în faţa a zeci de vizitatori, spectatori ad-hoc, care au fotografiat şi filmat peste poate, cu telefoanele mobile, manifestarea mure­şenilor.

Scriitorul Nicolae Băciuţ şi Sorina Bloj sunt cei care au hotărât inspirat crono­logia momentelor artistice, unde protagoniştii, îmbră­caţi în marea majoritate în costume populare româ­neşti, specifice locurilor de provenienţă, s-au manifes­tat după ştiinţă şi putinţă. Poezia populară s-a îm­pletit cu poezia cultă, iar cântecele de limbă ro­mână şi de neam româ­nesc s-au împletit cu cele de bucuria de a fi. S-a început prin intonarea IMNULUI NAŢIONAL, cu sobrietatea firească a momentului.

Într-o ordine aleatorie, au fost următoarele momente cultural-artistice, cu urmă­torii protagonişti. Încep "lista" cu Maria Bucin Crişan, din Sânmihaiu de Pădure, comuna Beica de Jod, care din 2021 a fost declarată, cu acte în regulă, "tezaur uman viu". Tanti Maria a publicat în urmă cu ani şi o carte de poezii şi nu numai, intitulată "Însemnări trăite". Aceasta a recitat poeziile proprii "Doina" şi "Să vă uitaţi la mine", şi a prezentat o parte din of-urile sale în cântecele "Io doinesc, codrul răsună" şi "Creşti pădure şi te-ndeasă". Fodor Mărioara din Pietriş, comuna Deda, a recitat poezia  proprie "Viaţă, viaţă, ce grea eşti", chiuind (ca manifestare specifică de obicei nunţilor) alături de Emilia Sorlea, o serie de chiuituri, pline de tâlc şi umor. Emilia Sorlea, tot din Pietriş, şi-a citit poezia proprie "Sunt ţărancă". De altfel, marea majoritate au citit poezii populare proprii, cu specificitatea şi încăr­cătura genului. Bompa Floarea din Luieru, comu­na Suseni, a citit poezia "Satu-n care m-am năs­cut". Maria Pop din Şerbeni, comuna Beica de Jos, a cântat "Cu popa şi cu primaru" şi totuşi… singură. Cristea Elena din Târnăveni a citit o poezie intitulată "Limba Română", iar Ana Munteanu Drăghici, care s-a înnobilat singură, ca "Ana de Sighişoara", a citit poezia "Credinţa veşniciei", cuprinsă în cartea editată de Nicolae Băciuţ, "Antologia de poezie populară", coordo­natori fiind Sorina Bloj şi Maria Borzan, şi a cărei lansare a avut loc acum, de Ziua Limbii Române. "Ana de Sighişoara" a mai recitat poezia poetului Gheorghe Munteanu intitulată "Ardealul". Poeta Carolina Baldea din Teiuş a citit poezia "Limba mea de acasă", iar poeta Gabriella Costescu din Sighişoara, prin străduin­ţele căreia apare periodicul "Creneluri sighişorene", a citit din volumul propriu "Acelaşi rai", poezia "Bu­nicul". Mărioara Popovici din satul Dumbrava, comuna Vătava, este femeia îndrăgostită de cântecul popular, inclusiv de pricesne. Cu vocea ei frumoasă a cântat cân­tecele: "Firule, măi fir de iarbă", "Eminescu", "Imnul dacilor", "Mult e dulce şi frumoasă limba româ­nească", cântece care au fost cântate de aproape toţi cei prezenţi. Lucreţia Bordaş din Reghin a prezentat momente din ediţiile anterioare ale "Festivalului condeierilor plugari de la Timişoara", ediţia prezentă (2022) nemaiavând loc, fapt care ne-a făcut ca pe ultima sută de metri să ne schimbăm traseul şi programul. Viorica Oprea, din Reghin, a cântat "De-a fi lună, de cu seară", iar Maria Galat, din Reghin, a citit poezia "Cânepa". Soţul acesteia, dl. Nicolae Galat, a expus 17 tablouri perso­nale, cu o tematică mixtă, tablouri expuse şi în alte locuri unde ne-am manifestat cultural, de pe traseul prestabilit. Au mai recitat: Sorina Sav, din Reghin, poezia "Povaţă", Otilia Stroe, din Reghin, poezia "Viaţa e o luptă", Susana Nemeş, din Reghin, poezia "Ziua Limbii Române", Olivia Cenan, din Sărmaşu, o talentată elevă de liceu,  poezia "Doina", de Mihai Eminescu, şi monologul "Păpuşa de cârpă", de Gabriel Garcia Marchez. Tot din Sărmaşu, copiii: Bobiş Vamoş Emilian, Ona­ca Coroian Amelia, Gabriela Rusu Suciu şi Carina Bobiş, toţi apar­ţinând Grupului "Graiul Câmpiei", au recitat, de asemenea, cu expre­sivitate şi dăruire.

Scriitorul Nicolae Băciuţ a prezentat şi cartea subsemnatului Ziua Limbii Române, publicată în urma însemnărilor pe care le-am făcut la sărbătorirea Limbii Române la Roma (2018) şi Pererâta (Republica Moldova), locul naşterii poetului Grigore Vieru (2019).

O mare surpriză a fost invitata specială a eve­nimentului, criticul şi isto­ricul literar prof. univ. dr. Anca Sîrghie, din Sibiu, care, alături de două prie­tene, toate îmbrăcate în costume populare româ­neşti, cu tricolor, s-au alătu­rat cu bucurie manifestării noastre. D-na Anca Sîrghie şi-a prezentat şi cele mai recente cărţi ale domniei sale: Radu Stan­ca şi Sibiul, Procesul memorandistului Nicolae Cristea şi America visului românesc.

Acesteia i-au fost făcute o serie de cadouri de către mureşenii Sorina Bloj, Nicolae Băciuţ, Nicolae Galat şi Schuller Peter (un capac de vioară, simbol al Reghinului,… cu orna­mente)

Intervenţia d-nei Anca Sîrghie a fost salutată şi punctată corespunzător de scriitorul Nicolae Băciuţ,  care şi-a recitat frumoasa lui poezie intitulată Întâm­pinare: "Nu am crezut că o să ai o zi,/ când ale tale-s toate,/ cuvânt care ne eşti în nume/ şi pentru tine toate ne sunt date.// Tu eşti pământ, cum eşti şi cer,/ tu eşti izvor, cum eşti şi mare,/ tu, limba-n care m-am născut/ ca rugăciune şi-nchinare.// E ziua ta în fiecare zi,/ te naşti în noi, cu fiecare,/ noi nu vom fi, dar tu vei fi/ mereu o binecuvântare.// Nu am crezut să ai o zi,/ dar, fie,/ căci ziua ta e cât un an/ şi anul tău e cât o veşnicie." – ca argument pentru nevoia de a sărbători Ziua Limbii Române în fiecare zi, în primul rând prin a o vorbi corect!

Aşadar, şi la Sibiu, LIMBA ROMÂNĂ a fost, este şi va fi mereu stăpână!

 Răzvan Ducan