După prima activitate de curatorie culturală susţinută în România de Thomas Emmerling, acesta a considerat că reuşita evenimentului în ţara care este poartă a Orientului şi a Occidentului în măsură egală, merită să fie imortalizată. Ca atare colecţionar şi comer­ciant de artă, care este născut în Nürnberg (dar a cărui familie este din judeţul Bistriţa, din Lechinţa) se confesa public care a fost mobilul pentru care a ales prezentarea colecţiei Albrecht Dürer în Transilvania, precizând următoarele: “Dacă noi saşii din Transilvania dorim să ne păstrăm tradiţia, dorim să ne păstrăm cultura, un element important îl reprezintă Reforma Protestantă. Ca membru al Patriciatului extins în Nürnberg, Albrecht Dürer a participat în mod decisiv la aderarea oraşului Nürnberg la Reforma lui Martin Luther. Protestantismul, interesul faţă de nou şi dorinţa de libertate, libertatea omului creştin, cred că acestea sunt lucrurile care ne unesc pe noi, saşii din Transilvania, indiferent unde suntem în lume. Un singur lucru se mai adaugă aici, este iubirea faţă de artă, faptul că am realizat straie populare frumoase, că am construit cetăţi şi biserici fortificate minunate, dar şi că am ţinut trează dragostea faţă de cultură, lite­ratură, muzică, artă, pe care am transmis-o din generaţie în generaţie ca o moş­tenire culturală a saşilor transilvăneni. Este vorba despre a men­ţine această pasiune pentru cultură şi artă”.
.
”Protestantismul modernismul din /în artă”

Thomas Emmerling, în calitate de om de afaceri şi curator de artă , a înţeles rapid că arta vizuală din ultimele decenii reflectă tot mai evident problemele social-politice decât cele istorico-culturale sau estetice ale artei. Spiritul de observaţia nu l-a înşelat căci ” în faţa unor mari provocări generate de fenomene naturale imprevizibile cât şi de cele provocate de om, lumea creaţiei a început să caute un refugiu în noi formule de manifestare contemporană , care a atras un mediu exclusivist şi înalt în care „art-fulness” este cheia. Bienale precum cele de la New York sau Veneţia susţin cel mai bine cadrul surprins de noi. Formula a stârnit curio­zitatea şi interesul turiştilor şi prin ei au crescut interesul şi investiţia mediului de afaceri. Dacă în secolul XIX-lea, bienalele artă erau privite ca soluţii de viitor, globalizarea a întronat fenomenul ca un eveniment cultural de masă. Cum? … aducând curatori importanţi, publici­tate globală şi artişti internaţionali, făcând parte din arenele culturale internaţionale, expoziţiile bienale de artă sunt locuri de practici artistice auto-reflexive, discursuri inclusive din punct de vedere cultural şi articulaţii critice ale diferenţei. Amploarea acestor expoziţii permite artiştilor, criticilor şi curatorilor să câştige recunoaşterea numelui, să discute problemele culturale şi să disemineze arta globală la nivel internaţional, deoarece bienalele de artă acordă avantaje competitive în lumea artei globale. Atragerea unui public neobişnuit de mare la expoziţiile de artă şi prezentarea artiştilor locali criticilor, curatorilor şi directorilor de muzee şi galerii la nivel mondial, bienalele pun comunităţile lo­cale de artă în lumina reflectoarelor internaţio­nale, stimulând în acelaşi timp turismul cultural.

Bienala de la Cisnădioara, un demers susţinut de Arhiducesa Gabriela

În acest trend nou care are şi perspective economice sustenabile, directorul galeriei Kunsthaus 7B din Cisnădioara a invitat-o pe Arhiducesa Gabriela, o artistă consacrată la nivel internaţional să se alăture acestui de­mers. După expoziţia în care Gabriela von Habsburg ”a conectat istoria, tradiţia şi valorile cu arta abstractă contemporană în ambianţa unui ca­dru natural”, asa cum explică Thomas Em­mer­ling, la jumătatea anului a fost organizată prima ediţie a ”Academiei de Arte Plastice de Vară – Kunsthaus 7B”, care a reunit artişti tineri dar şi maturi din medii artistice din Austria, Germania şi România. Sculptorul şi lectorul universitar de la ”Free Art Academy VA(A)DS, Tbilissi” din Georgia, Gabriela von Habsburg, considera criteriile libere de participare ca fiind un prim pas mare pentru organizarea viitoarei ”Bienale de artă de la Cisnădioara”. Practic în această ediţie a ”Academiei de Arte Plastice de Vară – Kunsthaus 7B” a fost creată o echipă de lectori din România, precum şi artişti şi curatori consacraţi internaţionali. Gabriela von Habsburg i-a avut alături pe Waltraut Kompein-Chimani, delegat al Academiei Libere de Arte Vizuale Kärnten din Klagenfurt şi pe Irina Popiashvili, care are rezidenţa la New York, fiind cofondator şi director al VA(A)DS în Tbi­lissi, Georgia. Am reţinut încă un aspect impor­tant la finalul evenimentului şi anume că Irina Popiashvili a fost în 2009 şi 2013 curator al Pavilionului Georgian la Bienala de la Veneţia şi curator invitat la MoMA, New York. Tot în nota bunelor practici lectorii Oana Ionel şi Daniel Munteanu, în prelegerile lor au oferit informaţii inedite din aria picturii dar şi despre rolul fotografiei, a producţiilor video în /din realitatea trendului cultural ”Protestantismul modernis­mului din /în artă”. O parte din programul academic a fost găzduit în ateliere şi galerii din Cluj-Napoca, precum şi în studioul pictoriţei Oana Ionel din Bucureşti.