Ajuns la a XXVII-a Ediţie, Colocviul Internaţional ,,Emil Cioran”, desfăşurat la Răşinari în 13 şi 14 noiembrie 2021, a reuşit să perpetueze o manifestare ştiinţifică de înalt nivel şi să probeze interesul pentru cercetarea vieţii şi operei filozofului plecat din Mărginimea Sibiului, pentru a străluci în Oraşul Luminilor. Devenind o tradiţie, publicarea cercetărilor şi a intervenţiilor prezentate cu această ocazie s-a concretizat într-un amplu volum – 290 de pagini – apărut la Editura D*A*S din Sibiu, o realizare editorială de excepţie, proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Sibiu. Se cuvine menţionat efortul organizatorilor de a asigura o bună desfăşurare a evenimentului, atât prin forma prezenţei fizice, cât şi a celei online, în condiţiile sanitare de restricţie impuse de evoluţia pandemică.
Riguros structurat sub coordonarea universitarei Anca Sîrghie, volumul Caiete Cioran – Ediţia 2021 consemnează desfăşurarea colocviului, ilustrând preocuparea pentru conservarea şi difuzarea lucrărilor prezentate de reputaţi scriitori şi filozofi din ţară şi de peste hotare, cadre universitare şi critici literari de prestigiu, dar şi de tineri cercetători, interesaţi de cunoaşterea aprofundată a operei cioraniene. Cuprinsul lucrării este revelator pentru diversitatea formelor în care s-a desfăşurat evenimentul, indicând Studii de filosofie şi istorie literară, Eseuri, Lansări de carte, Ecouri, precum şi o Retrospectivă Cioran în imagini.
Deschiderea volumului printr-o chemare Pe urmele lui Emil Cioran la Răşinari îi revine primarului Bogdan Bucur, cel care izbuteşte de fiecare dată să facă din renumita comună o generoasă şi primitoare gazdă, promovând neobosit moştenirea culturală din Mărginimea Sibiului. Cu totul emoţionantă este şi Prefaţa semnată de Simona Modreanu, intitulată Dacă într-o noapte de toamnă, un călător…, o descriere poetică a întâlnirii domniei sale cu Răşinariul, cu Colocviile Cioran, cu filozoful însuşi, prin opera sa, aşa cum a fost receptat din diferitele perspective în comunicările prezentate. Cele cuprinse în primul capitol al lucrării, debutează viguros cu intervenţia tânărului drd. Vlad Bilevsky de la Institutul de Filosofie şi Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motru al Academiei Române, care îşi propune să lumineze un aspect important al formării filozofului de la Paris, prin lucrarea Adeziunile ştiinţifice ale tânărului Cioran: Immanuel Kant şi Intuiţionismul. Investigând momentul în care, la vârsta de 20 de ani, Cioran se apleacă asupra problemei cunoaşterii la Kant, cercetătorul semnalează şi perspectiva intuiţionistă din care se face analiza critică.
Urmând criteriul alfabetic, coordonatoarea volumului prezintă lucrarea Antoniei Bodea, Emil Cioran – Negativismul sublimat, care subliniază prolificitatea filozofului ale cărui meditaţii existenţialiste se disting prin stilul expresiv, impecabil. Autoarea decelează dimensiuni fundamentale ale acestei personalităţi contradictorii: mereu pe poziţii nihiliste, moralistul sceptic respinge ideea de sistem în filosofie şi îmbrăţişează îndoiala ca instrument de lucru. Spre completarea acestui profil, Mariana Pândaru-Bârgău prezintă în textul intitulat Pe urmele unui document epistolar inedit două scrisori păstrate în arhiva familiei, aducând mărturii despre Emil Cioran, de la cei care l-au cunoscut din vremea adolescenţei. Tot despre aceste documente inedite vorbeşte Anca Sîrghie în studiul său Dintre tainele biografiei lui Emil Cioran, desluşind legăturile de prietenie dintre tinerii răşinăreni, care îşi împărtăşesc peste timp – scrisorile datează din anul 1996 – opiniile despre consăteanul lor ajuns la Paris, pe care îl consideră cel mai mare om de cultură oferit omenirii de neamul românesc.
Universitarul Marin Diaconu pune faţă în faţă în cercetarea sa Emil Cioran şi George Bălan cele două personalităţi, semnalând vocaţia amiciţiei pe care filozoful o avea, aşa cum se reliefează mai ales în bogata sa corespondenţă. De data aceasta, autorul se opreşte asupra vieţii şi operei muzicianului filozof  George Bălan, din a cărui prietenie şi preţuire pentru Cioran a rodit un interesant schimb epistolar. O sistematică cercetare propune dr. Marius Dobre, în Lupta cu Dumnezeu. Pe urmele divinităţii cu necredinţă, unde evidenţiază preocuparea lui Emil Cioran pentru raportul dintre om şi Divinitate. Distingând un soi nou de teologie, cercetătorul identifică specificul viziunii cioraniene despre credinţă şi religie, o atitudine diferită de ateism sau agnosticism, care va şoca încă din tinereţe.
Venind de la Institutul de Filosofie şi Psihologie ,,Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române, dr. Titus Lateş îşi centrează studiul Cioran în jurnalele contemporanilor pe surse extraliterare, care însă aduc un plus în registrul autenticităţii. Devin adevărate mărturii paginile de jurnal aparţinând unor personalităţi cunoscute de Emil Cioran, cu care va menţine legătura prin scrisori şi după 1941, când se va stabili definitiv la Paris. Deschideri spre alte orizonturi de receptare a singularităţii destinului cioranian sunt oferite de prof. univ. dr. Simona Modreanu,  meditând în Cioran, luntraş prin kairos despre acest maestru al contradicţiei şi al paradoxului. Dominantă, tema eşecului este discutată în raport de noţiuni ce se instituie ca piloni ai concepţiei filozofului despre existenţă. Un alt unghi din care este privită personalitatea gânditorului este deschis în textul purtând titlul Cioran Creştinul, aparţinând conf. univ. dr. Pr. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie ,,Sf. Andrei Şaguna” din Sibiu. Propunându-şi să treacă de nivelul aparenţelor, părintele Necula descoperă aptitudinea răşinăreanului de a pune întrebări în cheia literaturii despre problemele teologiei, ceea ce nu îndreptăţeşte a se vorbi despre un anti-creştin.
Un amplu studiu consemnând Interviuri în contemporaneitate despre Emil Cioran propune d.na conf. univ. dr. Anca Sîrghie, care creditează această formă de dialog  cu atributele care pot răspunde dorinţelor de informare ale contemporanilor. Interesată de interviurile cu cei care l-au cunoscut pe Emil Cioran, autoarea este în măsură să răspundă de ce fratele mai mic, Aurel Cioran, a fost  cel mai solicitat. Reţine apoi cele două voci feminine, una de la Paris. Cornelia Groshenny Isac, şi alta din Sibiu, Eleonora Cioran, soţia lui Aurel, ambele reuşind evocări emoţionante ale filozofului. Nu este ignorat nici interviul despre Emil Cioran cu filozoful Dorin Stoica, de la televiziunea canadiană.
O interesantă asociere realizează d.na prof. dr. Ada Stuparu, în comunicarea Emil Cioran şi Ion D. Sîrbu – ipostaze ale exilului, ambele personalităţi evocate trăind în condiţiile unui exil asumat, unul la Paris, celălalt la Craiova, unde amândoi simt apăsarea dezrădăcinării, dar au şansa libertăţii de gândire şi de creaţie. O modalitate pe care o găseşte Emil Cioran de a trece peste limitele imposibilului  este subliniată de Claudia Voiculescu, masterandă la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Justinian Patriarhul din Bucureşti, care îl prezintă pe Cioran – cel care vedea realitatea nevăzută, având ca punct de pornire controversatul volum Lacrimi şi sfinţi. Sunt revelate îndoielile şi răzvrătirile, haosul lăuntric care însă nu rup legăturile cu Dumnezeu şi îi permit să sondeze cu curaj neantul existenţei.
Capitolul intitulat Eseuri surprinde prin diversitate.  Primul text aparţinând poetului Victor Albu este o sintetică intervenţie Despre Cioran, marcată de sensibilitate şi trăire autentică. Contemplarea nostalgică, în tăcere, a locurilor copilăriei filozofului, îi aminteşte de primele lecturi din vremea şcolii, îndrumat de dascăli devotaţi spre cunoaşterea lui Cioran, de la care a învăţat să preţuiască clipa. Stând, de asemenea, sub semnul poeticului, intervenţia d.nei Alina Diaconu din Buenos Aires, Argentina, Unas pocas palabras, în traducerea hispanistei Gabriela Banu Câteva cuvinte, remarcă apropierea spirituală şi puntea trainică dintre Argentina şi Emil Cioran. Se evocă întâlnirea acestuia cu Jorge Luis Borges, o reciprocă preţuire a unor mari spirite, precum şi volumul ,,Dragă Cioran”, în care scriitoarea argentiniană descrie prietenia care a legat-o în timp de filozoful de la Paris, căruia îi dedică un portret în versuri. Cunoscutul critic şi istoric literar Aureliu Goci meditează în comunicarea sa intitulată Inconfortabilul Cioran? Emil Cioran, un Iov fără lepră şi fără Dumnezeu, asupra evoluţiei scriitoriceşti a lui Cioran, pornind de la revigorarea filozofică adusă de prietenia acestuia cu Alina Diaconu. Scriitorului Emil Cioran i se urmăreşte apoi devenirea până la asumarea condiţiei de Iov, dar fără credinţă şi fără Dumnezeu, rămas totuşi ,,în curtea preotului ortodox din Răşinari. O pagină de autentică literatură izbuteşte Paula Romanescu care configurează un periplu imaginar De la Paris la Răşinari: pe urmele umbrelor-lumini, în treceri surprinzătoare de la real la ficţiune, de la viaţă la moarte. Toposul este cel adecvat unui asemenea demers, cimitirul Montparnasse, oraşul umbrelor, unde distinsa poetă evocă prezenţe  româneşti de mare rezonanţă în cultura lumii, al căror destin s-a legat, într-un fel sau altul, de Oraşul Luminilor, pentru ca în final să ajungă la lespedea de marmură neagră, fără cruce, care străjuieşte mormântul lui Emil Cioran, studentul etern locuind în mansarda din rue de L’Odéon.
Contribuţii importante  aduce şi Ion Gligor Stopiţa, care îl prezintă pe  Emil Cioran –trăitorul privilegiat celor iniţiaţi în zone abisale, având drept motivaţie un citat din Gabriel Liiceanu despre spaţiul montan cu rol modelator în personalitate. Aceasta s-a dovedit, afirmă autorul capabil de subtile metafore, dar şi de tăioase observaţii asupra contemporaneităţii, şi în cazul celui legat de Coasta Boacii, alungat definitiv şi irevocabil din rai, pentru a trăi în macrocosmosul său, unde a construit o sinteză filozofică singulară. Aducând informaţii inedite despre modul în care Cioran se raporta la reperele fundamentale al culturii noastre naţionale, prof. dr. Ioan Radu Văcărescu prezintă  în studiul Eminescu şi Cioran, articolul Mihail Eminesco, publicat de filozof, în limba franceză, desigur, în revista “Comoedia”, apărută la Paris, în 16 ianuarie 1943. Configurată deja, viziunea gânditorului găsea în Eminescu, recunoscut ca cel mai mare poet român, un exemplu al eşecului, stând sub semnul fatalităţii, al unui destin căruia nu reuşeşte să i se sustragă.  Important este textul cioranian şi sub aspectul convingerilor despre poet şi esenţa poeziei, instituind incompatibilitatea absolută dintre poezie şi speranţă. Al doilea  text publicat în aceeaşi revistă, la 4 septembrie 1943, Les secrets de l’âme – Le dor ou la nostalgie, indică preocuparea lui Cioran pentru pătrunderea unor esenţe de trăire românească, glosând în jurul noţiunii intraductibile de ,,dor.
Un aer de prospeţime aduce volumul Caiete Cioran –Ediţia  2021 prin capitolul dedicat lansărilor de carte, îndeplinind cu consecvenţă scopul de a aduce în prim-plan noi apariţii editoriale de marcă. De data aceasta, Adrian Dinu Rachieru zăboveşte cu încântare asupra lucrării Simonei Modreanu, volumul bilingv Cioran ou la chance de l’échec/ Cioran sau norocul neîmplinirii, o realizare originală pornind de la gravurile Wandei Mihuleac, însoţite de citate alese de artistă împreună cu Cioran. Comentariile autorului punctează provocările cărora Simona Modreanu încearcă să le răspundă privind acest om misterios, apăsat de scepticism, un ,,apostol al ratării”, aşa cum îl denumeşte.
O conexiune a rebours  realizează Ada Stuparu prezentând recenzia la Caiete Cioran – Ediţia 2019, volum realizat sub coordonarea Ancăi Sîrghie. Remarcând consistenţa capitolului Comunicări şi conferinţe, precum şi a celui de Eseuri, autoarea indică multitudinea aspectelor atinse de cei care au înţeles să se apropie de scrierile acestui original gânditor. Aceştia izbutesc an de an să lărgească universul receptării operei cioraniene, marcând interesul crescând pentru gândirea românescă, în ţară, precum şi în lume.
Ca un necesar feedback se constituie capitolul Ecouri, care se deschide cu un reportaj realizat de prof. univ. Ileana Costea din California SUA, intitulat Cioran dezvăluit mie şi, sunt sigură, multora… Puternic marcate subiectiv, impresiile autoarei despre personalitatea lui Emil Cioran întâlnit la Paris pregătesc descrierea evenimentului de la Răşinari la care a avut şansa de a participa graţie posibiltăţilor oferite de aplicaţia zoom. Impresionată de varietatea comunicărilor, românca americană consideră că cel de-al XXVII-lea Colocviu  dedicat lui Emil Cioran este o modalitate de a-i cunoaşte opera, dar şi  de a onora un mare gânditor. De peste Ocean a venit şi intervenţia lui Dorin Nădrău care a trimis din Michigan SUA Noi exerciţii de admiraţie la Răşinari, unde apreciază acest eveniment cu semnificaţie identitară pentru Sibiu, bogăţia şi diversitatea intervenţiilor şi excelenta organizare a acestei manifestări devenite traţională. În acest context, menţionează acordarea Premiului ,,Emil Cioran” d.nei Anca Sîrghie ,,pentru întreaga operă literară şi publicistică”. Din Sibiu, Maria Daniela Pănăzan cuprinde într-o privire sintetică desfăşurarea Colocviului Internaţional ,,Emil Cioran” – Răşinari, 13-14 noiembrie 2021, consemnând o reuşită ştiinţifică şi culturală de înaltă ţinută.
Document testimonial, Programul manifestării din toamna anului 2021, care s-a deschis cu slujba de pomenire a lui Emil Cioran la Biserica ,,Sf. Treime” din Răşinari, imortalizează conţinutul şi calendarul lucrărilor Colocviului Internaţional ,,Emil Cioran”, unde momentele de elevaţie intelectuală ale cercetărilor ştiinţifice au fost urmate de ecoul livresc al lansărilor de carte şi de delectarea  produsă de spectacolul de teatru Exerciţii de admiraţie Emil Cioran, susţinut de Teatrul ,,Aureliu Manea” din Turda, şi de momentul artistic Lumina care cade pe Coasta Boacii, lectură din opera cioraniană, susţinut de Cătălin Emil Neghină, actor la Teatrul Naţional ,,Radu Stanca” din Sibiu. Proiectată, vizita la Păltiniş şi la Şanta, Pe urmele lui Emil Cioran şi ale lui Constantin Noica, din păcate nerealizată, ar fi constituit un emoţionant corolar al evenimentului organizat de Primăria Comunei Răşinari, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România – Filiala Sibiu, Liga Culturală Sibiu şi Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România.
Schimbul de mesaje între participanţii la Colocviu cărora li s-au alăturat alte prezenţe din ţară şi din străinătate, urmat de un grupaj de imagini stau mărturie pentru reuşita unui eveniment de excepţie.