Cuvântul Părintelui Arsenie: ,,Aşa m-am văzut silit să primesc preoţia şi misiunea majoră a propovăduirii lui Iisus Hristos, Dumnezeu adevărat şi om adevărat precum şi a sfinţirii omului. Ca să aibă pacea lui Dumnezeu în sine, absolut în orice împrejurare s-ar afla în viaţă. I-am învăţat să fie curaţi faţă de oameni şi faţă de Dumnezeu… alte gânduri n-am avut şi nu am făcut nici o politică… ". Aşa a declarat părintele Arsenie în Autobiografia scrisă când a fost arestat prima dată în 17 Iulie 1945 la mănăstirea Bistriţa din judeţul Vâlcea.
A fost arestat de către comisarul de Siguranţă – încă nu era Securitatea, Nicolae Filip din ordinul ministrului cultelor care era un preot, pe nume Constantin Burducea, circula vorba, ca Burducea şi cu puşca şi cu Crucea, pentru că popa Burducea umbla cu un revolver la şold. Se lăudase la Bucureşti că îl linişteşte pe Arsenie. De la Vâlcea a fost dus încătuşat cu duba la Bucureşti şi depus la Rahova şi apoi la Jilava. Dar maica stareţă Olga Gologan care îngrija şi un orfelinat de copiii la mănăstire şi îl chemase pe Părintele Arsenie tocmai atunci în iulie, a început să dea telefoane, la sunat pe Patriarhul Iustinian să intervină dar apoi l-a sunat chiar pe Doctor Petru Groza care ajunsese primministru al guvernului democrat la 6 Martie 1945. Părintele Arsenie a fost eliberat la ordinul ministrului de interne Teohari Georgescu, fost tipograf, comunist cu vechime, prieten cu Gheorghe Gheorghiu Dej. Iată deci că părintele Arsenie, a fost arestat din ordinul unui preot şi a fost eliberat din ordinul unui ministru de interne. Aş mai putea adăuga că în momentul când era în sediul siguranţei din Râmnicu Vâlcea şi a fost percheziţionat Părintele Arsenie avea un portmoneu în care erau 50 000 lei după cum citim în procesul verbal dresat de comisarul care l-a arestat. Probabil că Maica Olga îi dăduse aceşti bani pentru mănastirea Sâmbăta. Contând pe deprecierea monedei naţionale la acea dată, totuşi era o valoare suma deţinută. Se pare că un ou sau un litru de lapte era la acea vreme 7 lei. Mama Olga a mai ajutat altă dată pe părintele Anania Bartolomeu care era condamnat şi fugea prin păduri şi se ascundea, până a fost prins şi întemniţat şi pe alţi mulţi. În 1947 avea în grijă peste 800 de copiii. Să-i fie numele binecuvântat.
        Pentru că am vorbit de mama Olga este momentul să o amintim pe sfânta Olga de la Kiev, prăznuită în 11 Iulie. Citim din viaţa ei : ,, tot în această zi sfânta şi dreapta Olga, doamna Rusiei …a fost botezată la Constantinopol cu numele de Elena, chiar de către patriarhul însuşi. Împăratul bizantin era văduv şi a poftit să se însoţească cu dânsa, căci se biruia de frumuseţea ei. Dar ea ca o vitează a zis: pentru sfântul botez am venit aici iar nu pentru nuntă. Olga s-a rugat mult ca însuşi împăratul să-i fie nănaş de botez. Şi însuşi Împăratul s-a făcut ei tată de botez. " Aşa scrie în Vieţile Sfinţilor ( pag.267).
        Deci Olga-Elena i-a spus Împăratului că nu poate el, tatăl spiritual să se însoţească cu fina lui. Apoi s-a întors la Kiev şi la Novgorod şi a predicat poporului credinţa în Hristos. A trăit aproape 90 de ani, înainte de anul 1000. Trupul ei nu a putrezit ci a devenit sfinte moaşte făcătoare de minuni.
      Sfânta Olga roagă-te pentru pacea între ruşi şi ucrainieni. 
      În 12 Iulie sărbătorim şi Icoana Fecioarei Maria Prodromiţa de la Schitul Românesc Prodromul ( înainte mergător sau deschizător de drum, în greceşte)  de la Sfântul Munte Athos. Această Icoană a pictat-o la Iaşi pictorul Iordache Nicolau la cererea celor 2 călugări Nifon şi Nectarie veniţi anume în anul 1863 de la Athos în Iaşi, să caute un pictor care să o picteze pe Maica Domnului. Ca orice pictor Iordache a făcut corpul acoperit de veşminte, mâinile Fecioarei Maria dar nu-i reuşea faţa, atunci a postit 3 zile şi s-a rugat intens, aşa dimineaţa a venit şi a găsit chipul Maicii Domnului făcut în chip minunat, poate de un înger, poate de evanghelistul pictor Luca sau poate chiar de Maica Domnului. Se întâmpla această minune în 28 Iunie dar din pricina postului de Sînpetru şi Pavel, prăznuirea se face pe 12 iulie.
În ultima vreme în România s-au creat copii pictate sau fotografiate ale acestei icoane şi sunt aduse spre închinare credincioşilor.
       În ziua a 13-a din Iulie pomenim Soborul Sfântului Arhanghel Gavril şi pe Sfântul Iulian, episcopul Galiei care a trăit în aceeaşi vreme cu Sfântul Dionisie Areopagitul. Era cam în jurul anului 100 de la Hristos. A încreştinat pe strămoşii francezilor de azi. A ajuns la bătrâneţe şi a murit de moarte liniştită deşi fusese de multe ori chinuit şi persecutat pentru Hristos.
       În 16 iulie sărbătorim pe sfânta muceniţa Iulia din Cartagina Egiptului. A fost luată în robie şi a ajuns în insula Corsica, aici a fost supusă chinurilor, pentru că îl predica pe Hristos. A murit răstignită pe cruce fiind fecioară curată.
   Îngeri din cer păzeau trupul ei şi astfel nimeni nu se putea apropia. În insula Margareta era o mănăstire de călugări, acestora un înger le-a poruncit să meargă şi să ridice trupul sfintei şi să îl aducă în mănăstirea lor. Multe minuni se făceau prin puterea Sfintei Iulia în amândouă insulele. 
      Sfânta Mare Muceniţă Marina este sărbătorită în 17 Iulie.
     Era născută în cetatea Antiohia Pisidiei ( nu a Siriei), astăzi în provincia Isparta din Turcia.
      În vremea persecuţiei celei mai înverşunate a creştinilor poruncite de împăratul Romei,  Diocleţian ( 284 -305) a fost prinsă şi fecioara Marina care avea doar 15 ani şi dusă în faţa prefectului cetăţii Olimbru, acesta văzându-i frumuseţea i-a cerut să-i devină soţie. Marina l-a refuzat cu tărie şi i-a spus că mirele ei este Hristos, iar tiranul păgân a poruncit să fie chinuită. Copila Marina se ruga cu tărie. Noaptea când au lăsat-o chinuitorii, o minune s-a petrecut. Temniţa a fost luminată de raze dumnezeieşti şi o cruce mare strălucea. Iar deasupra crucii a venit o porumbiţă albă ca zăpada care a vorbit astfel ,, Bucură-te Marina înţeleaptă porumbiţă a lui Hristos că ai biruit pe vrăjmaşul cel rău. Bucură-te şi te veseleşte căci a venit ziua în care vei intra cu fecioarele înţelepte în Cămara cea nestricată a mirelui Hristos." A doua zi a fost din nou chinuită cu foc şi apoi aruncată într-un bazin cu apă. Iar sfânta Marina cânta şi binecuvânta numele cel mare al Preasfintei Treimi: al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Deodată s-a văzut un stâlp de foc deasupra sfintei care ajungea până la cel iar pe stâlp era o cruce în chipul cristalului slobozind raze prea luminoase iar porumbiţa a venit din nou şi a vorbit în auzul tuturor şi a zis cu glas mare ,, Pace ţie Marina, mireasa lui Hristos! Acum vei primi din mâna Domnului cununa cea neveştejită a frumuseţii şi te vei odihni cu sfinţii în Împărăţia Cerurilor!" Marina a ieşit deasupra apei şi stătea pe apă în chip minunat, era la fel de frumoasă la trup şi nu se vedeau urmele torturilor. Atunci tot poporul prezent a crezut în Hristos. Prefectul a dat poruncă să li se taie capul la toţi deodată tăind-o şi pe Marina. Chiar şi călăul a crezut în Hristos. Aşa s-a sfârşit Sfânta Mare Muceniţă Marina în 17 zile a lunii Iulie.( Vieţile Sfinţilor, pag. 362). Pomenirea ei o fac creştinii apuseni pe 20 Iulie. Să ne rugăm Sfintei Marina şi noi românii pentru care sărbătoarea ei este o sărbătoare zisă mânâioasă, în special în mărginimea Sibiului această sărbătoare este ţinută cu post şi rugăciuni. Dar acest an ziua de 17 Iulie este duminica, deci avem dezlegare.
Sfânta Muceniţă Marina roagă-te pentru toţi care te cinstesc după cuviinţă. 
Creştinelor care poartă numele Marina le urăm toate cele bune şi la mulţi ani.