Proiectele legilor Educației au fost publicate de minister și puse în consultare publică. Pracitc, se schimbă total modul de evaluare și de examinare, la fel și modul în care se va da Bacalaureatul.

Nu se mai dau note la Educație Fizică și Arte din 2023

În noua lege se va pune mare accent pe portofoliul educațional al elevului, spre deosebire de până acum, iar la disciplinele care fac parte din ariile curriculare Arte și Educație Fizică și Sport, precum și la alte discipline care pot fi stabilite prin ordin de ministru, se acordă calificative de tip „admis”, „respins” și nu notă de la 1 la 10, a anunțat, miercuri, Sorin Cîmpeanu. În învățământul vocațional vor rămâne însă notele de la 1 la 10 pentru aceste discipline.

„Eliminăm o presiune inutilă de pe elev, în așa fel încât obiectivul de a face școala mai prietenoasă să poată deveni realitate”, a spus ministrul.

Elevul va avea un portofoliu educațional

Portofoliul educațional va deveni obligatoriu, potrivit viitoarei Legi a Educației pentru Învățământul Preuniversita. Portofoliul va conține toate documentele elevului și diplomele obținute de la grupa mijlocie – de la grădiniță -, până la terminarea liceului.

„Orientarea școlară și portofoliul personal al elevului sunt lucruri de bază care vor deveni obligatorii la finalul clasei a VIII-a, când consilierul școlar și dirigintele vor avea obligația să emită o recomandare de încadrare în educația secundare superioară. La finalul clasei a VIII-a, orientarea școlară va fi obligatorie pentru școală, nu pentru părinți și elevi, dar școala va fi obligată să imite aceste orientări școlare pentru fiecare elev în parte ele se vor baza pe portofoliul educațional”, a mai spus Cîmpeanu.

Portofoliul educațional va cuprinde rezultatele înscrise în catalogul electronic, recomandări de profil și evaluări, diplome si certificate și alte înscrisuri dobândite în diferite contexte in procesul de învățare. Portofoliul educațional se va utiliza începând cu grupa mijlocie de la grădiniță și va fi obligatoriu pe tot parcursul învățământului preuniversitar”.

Cum vor da elevii Bacalaureatul

„Elevii care vor intra în septembrie 2023 în acest fel în clasa a IX-a de liceu vor avea planuri cadru noi, curriculum nou. Vor avea o șansă în plus pentru testare prin examenul de admitere și mai cu seamă, vor avea o pondere de mult timp cerută, de 50% discipline în trunchiul comun, 20% discipline de specializare și până la 30% curriculum la decizia școlii”, a spus, miercuri, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.

Conform proiectului de lege, în aceeași clasă, pentru 30% din discipline vor putea fi organizate până la 4 grupe, în așa fel încât să existe o personalizare a educației. Va exista posibilitatea ca în aceeași clasă, 4 grupe de elevi să își aleagă disciplinele pe care le consideră de interes, pe care profesorii consideră că le pot corela cu aptitudinile elevilor.

„Elevii care vor fi parcurs întreg ciclul liceal după acest sistem vor avea șansa unui bacalaureat care va arăta cu totul altfel. Știu că este de înțeles că o schimbare radicală de paradigmă. Examenul de Bacalaureat se dorește a fi un examen echitabil care să nu servească doar la acces în facultate, ci să ofere o calificare reală, credibilă, pe care universitățile și angajatorii să o ia în considerare. Am spus că la proba scrisă, care în momentul de față are 4 nivele de dificultate, care duc la obținerea aceleiași diplôme de Bacalaureat, vom avea același nivel de dificultate, respectiv corespunzător competențelor de bază pentru toate filierele și toate profilurile”, a explicat Sorin Cîmpeanu.

O noutate în privința probei de limbă și literatură română este decizia de reintroducere în programă a gramaticii, pentru a susține abilitățile de comunicare în limba română.

A doua probă este cea de matematică.

„Aceste probe ar urma să aibă o pondere în proba scrisă de 40 – 50%. Oricum, împreună cu disciplinele de Geografie și Istorie ar trebui să aibă o pondere de 60%. Restul, până la 100%, să fie verificarea competențelor de bază pentru celelalte discipline: științe (fizică, chimie, biologie) și o disciplină din grupul disciplinelor socio-umane (economie, sociologie, psihologie, logică). În acest fel se verifică în proba scrisă competențele de bază. Apoi avem cele două probe de competențe: digitale și de comunicare în două limbi străine, unde se verifică doar competenețele de bază, de nivel B1”, a mai explicat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul își dorește, astfel, ca absolvenții să aibă competența de a comunica cu alți cetățeni ai lumii, pentru ca tânărul să se poată dezvolta, ulterior, conform aspirațiilor proprii și personale.

Separat de aceste probe, care verifică competențele de bază, va exista și o probă „de excelență” care este lăsată la alegerea candidatului.

„Acei candidați care se simt capabili, deși au promovat proba competențelor digitale la nivel de bază, să își demonstreze abilitățile de programator, vor avea toată libertatea să o facă. Sau cei care au promovat proba competențelor lingvistice de bază în domeniul limbii engleze de bază vor avea posibilitatea să își demonstreze abilitățile de cunoscător al limbii engleze”, a mai spus ministrul.

Proiectele legii educației au fost puse, miercuri, în dezbatere publică, până pe 24 august.

Învățământul dual, dubla calificare și facultatea de scurtă durată, în noua lege a Educației

Prin proiectul de lege a educației pentru învățământul superior se reintroduce învățământul universitar de scurtă durată. Pentru prima dată este introdus învățământul dual, internaționalizarea universitară și locuri destinate persoanelor cu dizabilități, dar se revine și la dubla calificare.

Ministrul Educației a spus că va fi reintrodus, prin noua lege a Educației pentru învățământul superior, învățământul universitar de scurtă durată.

„E vorba de o diversificare a calificărilor. Este vorba de o posibilitate în plus pentru aceia care vor să se înscrie în învățământul superior de scurtă durată, dacă ulterior vor dori să schimbe opțiunea, creditele recunoscute în această formă de învățământ vor putea fi utilizate într-un program de licență”, a spus Cîmpeanu.

De asemena, s-a introdus pentru prima dată învățământul dual, care va putea consolida relația dintre universități și mediul socio-economic.

„Acest proiect al legii învățământului superior vine și cu alte lucruri care vor dori să facă atractivă această apropiere între universități și realitate, și mediul socio-economic. Este vorba de un plus de finanțare de 30% pentru studenții care vor fi prinși în această formă de învățământ dual. Este vorba de o reglementare a obligativității universităților de a asigura cel puțin 50% din locurile de practică, dintre care cel puțin 75% să fie în afara universității. E o modalitate serioasă de apropiere a universităților de realitățile mediului socio-economic”, explică ministrul.

De asemenea, alte reglementări susțin internaționalizarea.

„Avem, spre exemplu, clarificarea și consolidarea reglementărilor pentru obținerea unui join degree în comun de către o universitate românească și una sau mai multe universități europene. Avem, de asemenea, reglementată, dubla specializare pentru a veni în întâmpinarea solicitării de cadre didactice pentru învățământul preuniversitar. În momentul de față, dacă această lege va fi adoptată în această formă, este posibil să avem dublă specializare fizică-chimie sau chimie-biologie sau matematică-fizică sau alt fel de grupări de specializări, fără a mai fi nevoiți să trecem printr-un proces de verificare a noii specializări ce rezultă din unirea a doua specializări acreditate. Avem pentru prima dată un program național pentru internaționalizarea universitară, PNIU Study in Romania, în care, cu finanțare de la buget, universitățile românești își vor putea promova programele de studiu și vor putea valoriza expertiza la nivel internațional. Avem și un program național de reducere a abandonului universitar pentru prima dată. Avem locuri destinate persoanelor cu dizabilități”, a mai spus Cîmpeanu.

Impactul bugetar pentru legile educației este foarte mare, potrivit ministrului. Este vorba de peste 5 miliarde de lei pentru legea învățământului superior și de peste 31 de miliarde de lei pentru legea învățământului preuniversitar. Cîmpeanu a precizat că doar 25% reprezintă impact al creșterii salariale.

Inspectoratele școlare județene vor fi desființate

Inspectoratele școlare județene se transformă în direcții județene de învățământ preuniversitar ca servicii publice deconcentrate aflate în subordinea Ministerului Educației, potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu.

Directorii de școli vor putea fi schimbați din funcții dacă nu îndeplinesc standardele minimale de calitate. Se schimbă și procedura de angajare a directorilor și apare inclusiv o funcție nouă în conducerea școlilor, cea de director administrativ.

„Procesul de selecție va fi profesionalizat total și va cuprinde următoarele etape: o evaluare motivațională în cadrul căreia se testează capacitățile și aptitudinile candidaților. Se realizează de către comisia de concurs și specialiști în psihometrie. Proba scrisă va rămâne, interviul va rămâne”, a afirmat Cîmpeanu.

Consultare publică până în 24 august

Cele două proiecte de lege anunțate de Ministerul Educației au fost publicate în consultare publică pe site-ul edu.ro. Lansarea vine la un an de la publicarea Raportului România educată.

Ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat, miercuri, că este vorba de două legi cuprinse în proiect sunt în consultare până pe 24 august, iar după această etapă vor fi ajustate în funcție de propuneri, aprobate în Guvern și trimise în Parlament pentru a parcurge procesul legislativ.

Una dintre legi este pentru învățământul preuniversitar și una pentru cel superior. Acestea ar trebui să intre în vigoare din septembrie 2023.

„În această perioadă așteptăm opinii din partea tuturor celor interesați”, a spus Sorin Cîmpeanu.