Perioada pandemiei a îndepărtat pacientul de medic. Și cu cât distanța dintre ei este mai mare, cu atât bolile devin mai grave.

Dr. Anca Faur, medic primar chirurg în Secția Clinică Chirurgie 2 a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu, a spus că în ultima perioadă cele mai frecvente afecțiuni au devenit cazurile oncologice.

„Pacienții cu boli neoplazice au început să domine spectrul patologic chirurgical. Poate una dintre cauze să fie și faptul că pacienții s-au simțit cumva speriați, a scăzut adresabilitatea la medic, a scăzut frecvența investigațiilor. Din nefericire am ajuns în situația în care ne confruntăm cu cazurile oncologice, cu cazuri oncologice complicate, destul de frecvent în afara unor resurse terapeutice curative. Cazuri depășite, destul de multe, din păcate”, spune, pentru Tribuna, dr. Anca Faur.

Cancerul de sân, cancerul de colon sunt dominante. De asemenea, mulți pacienți vin cu cancere ale pielii, melanoame, neoplasme ale țesuturilor musculare, conjunctive, sarcoamele cu diverse localizări: la nivelul coapselor, la nivelul brațelor, dar în special la nivelul coapselor, cu tumori abdominale de alte etiologii, tumori ovariene care se dezvoltă destul de mult, devenind voluminoase la momentul diagnosticului.

Cât ne influențează ceea ce mâncăm

Considerând boala colonului ca una dată de faptul că sibienii mănâncă grăsimi, am întrebat-o pe dr. Anca Faur, dacă afectarea colonului vine din acest motiv, al hranei deficitare.

„Nu știu ce înseamnă că sibienii mănâncă prost. Alimentația este unul dintre factorii de risc pentru foarte multe tipuri de afecțiuni inflamatorii, obezitate, dar și pentru bolile neoplazice. Dar ce anume înseamnă a mânca prost poate fi greșit interpretat uneori. Din cauza stilului de viață, din cauza stresului, din cauza agitației permanente, presiunilor pe care le avem toți, oamenii nu mai gătesc, preferă să mănânce alimente de tip fast-food, se mănâncă foarte multe alimente procesate, mezeluri, o grămadă de alimente care conțin tot felul de aditivi alimentari și alte substanțe necesare pentru conservarea lor, de altfel, pentru că altfel nu ar rezista, s-ar deteriora. Uită să se plimbe în natură să se expună la soare, să se relaxeze, uită să mestece – asta este o problemă serioasă, pentru că a mesteca în liniște alimentele fără a face alte activități in acelas timp, contează enorm pentru sănătatea organismului. Din nefericire suntem obișnuiți ca în timp ce mâncăm să privim telefonul, să și vorbim la telefon sau să privim la televizor sau să facem, pe lângă a mânca, orice altceva. Asta dăunează extrem de mult digestiei, echilibrului organismului, stării de bine și pot duce în timp la dezvoltarea unor boli”, explică chirurgul.

Dar nu doar ceea ce mâncăm,. Ci și modul în care consumăm produsele și tipul alimentației ne influențează.

„Se consideră – greșit din punctul meu de vedere – că consumul de slănină, caracteristic Sibiului și Mărginimii Sibiului ar fi ceva greșit. Nu este greșit. Dimpotrivă, slănina este un aliment foarte sănătos, împreună cu untura de porc, sunt niște alimente foarte sănătoase consumate moderat, fără excese. Contează și activitatea fizică. Bunicii și părinții noștri consumau aceste alimente în cantități probabil mai mari decât noi acum, dar aveau și o activitate fizică intensă. Plus de asta, erau ajutați de faptul că lucrau mult în aer liber. Munca câmpului face foarte bine”, a mai spus dr. Anca Faur.

Ce i-a ținut pe pacienți departe de medic

Teama de a lua COVID-19 i-a ținut departe pe pacienți, menționează medicul chirurg. Pentru că nu au venit la timp la doctor, s-a ajuns în situații complicate.

„Pacientii nu se mai prezintă la consultații pentru programări decât foarte rar, pentru afecțiuni cronice. Ajung cu ele în formă gravă direct la Urgențe. Adică un neoplasm de colon se poate transforma cu ușurință în ocluzie intestinală, adică să blocheze tranzitul complet. Sau mai este o categorie, pentru că nu doar bolile neoplazice sunt cele cu care ne confruntăm, sunt și bolile inflamatorii, de tipul colecistitelor. Colecistitele litiazice de care pacienții știu, sunt avertizați prin diverse investigații că au litiază biliară, adică pietre la fiere, dar preferă să stea departe de spital și să nu le opereze în fazele cronice în care starea generală este bună, durerile sunt mai puțin exprimate, toleranța digestivă e bună, și așteaptă până când se complică până când se ajunge în faza de colecistită acută, când durerile devin foarte intense, toleranța alimentară dispare complet și se produc modificări inflamatorii care sporesc dificultatea intervențiilor chirurgicale. Adică ajung în faze complicate care ne dau serioase bătăi de cap in rezolvarea problemelor”, mai spune medicul.

Dr. Anca Faur spune că persoanele cu vârstă peste 40 de ani ar trebui să meargă o dată pe an la medic iar după 50 de ani ar trebui cam de două ori pe an. Pacienții trebuie să aibă legătura cu medicul de familie, care ar trebui să recomande un set uzual de investigații. Pentru femei ar trebui după 50 de ani efectuate ecografii de sân, mamografii, controale ginecologice.

„Le transmit celor ce citesc să aibă încredere în medici și să caute ajutorul medical pentru că noi de aceea suntem aici. Să îi sprijinim, să îi ajutăm. Cel puțin în colectivul în care lucrez si pe unde am lucrat de-a lungul carierei de până acum, am întâlnit medici binevoitori care își doresc să ajute, care își fac meseria cu dăruire și ne simțim cumva frustrați când vedem pacienți veniți în UPU cu afecțiuni grave și decompensate, de aceea aș vrea ca oamenii să nu se mai sperie de medici, de spital și să vină din timp la controale. Atunci când simt că ceva nu e în regulă să vină la medic, să facem investigații, astfel încât să nu mai ajungem în situații în care să stăm neputincioși și să ne uităm unii la alții. Să fie încrezători, să reducă stresul cât se poate de mult și traiascavcât mai mult in contact cu natura, pentru că natura ne dă viață”, spune medicul sibian.

Femeie, într-o lume a bărbaților

Când ne gândim la chirurg, fără voie gândul este la un bărbat care practică această meserie. Anca Faur este o femeie în lumea bărbaților. Cu calm și fermitate, ea a reușit să se impună în această lume dominată de bărbați. Spune că practică chirurgia din vocație și chiar dacă a sacrificat totul pentru ea, nu are regrete.

„Este dificil. Chirurgia a fost și este considerată în continuare o meserie a bărbaților și în mare parte nu este greșit, pentru că este o meserie foarte solicitantă și nu este doar din punct de vedere fizic solicitantă. Și aici mă refer la statul în picioare, în tot felul de poziții incomode care jenează spatele, produce tot felul de vicii de poziție, expune la afecțiuni specifice statului mult în picioare, adică insuficiență venoasă cronică, varice, ci și la factorul „timp”. Pentru ca această meserie să fie făcută cu performanță, timpul care este obligatoriu să fie alocat studiului și învățării acestei meserii este unul important. Aici mă refer și la perioada studenției, termini facultatea de medicină unde studiezi, apoi perioada rezidențiatului, care se face aproape non stop în spital lângă pacient, cu pacientul, urmărind pacientul în sala de operație, cât mai multe tipuri de intervenții chirurgicale, cât mai multe tipuri de afecțiuni soluționate chirurgical, să vedem… timpul de studiu, lectura anatomiei, fiziologiei, fiziopatologiei, tehnicii chirurgicale, foarte mult timp alocat pentru acest aspect și practic acest proces de învățare nu se termină niciodată. Și din acest punct de vedere este dificil pentru o femeie deoarece în ideea de performanță este nevoită să aleagă între familie și această profesie. Eu asta am făcut, m-am decis să mă concentrez pe chirurgie, mi-am făcut rezidențiatul în Spitalul Județean din Sibiu și în Institutul Fundeni, la clinica profesorului Irinel Popescu, la  Institutul de Chirurgie și Transplant Hepatic și datorită faptului că mi-am dorit mult să fac această meserie și o fac din vocație și din dragoste pentru această profesie și pentru pacient, m-am concentrat doar pe acest aspect”, a povestit medicul.

Anca Faur s-a concentrat pe studiu, pe activitatea profesională legată de sala de operație, de toate aspectele ce țin de post-operator, de activitatea universitară. Pentru că, așa cum ea a primit de la profesorii săi, acum oferă studenților de la Facultatea de Medicină din Sibiu parte din sufletul ei, din meseria ei.

„Familia mi-am făcut-o mult mai târziu, adică anul trecut m-am căsătorit, dar nu regret absolut nimic. O femeie dacă are o familie și mai are și un copil îi sacrifică, dacă vrea să facă performanță în chirurgie. Dacă nu dorește să facă performanță în chirurgie, atunci cel mai bine ar fi să aleagă altă meserie. Și mai este un aspect pentru care chirurgia este considerată un domeniu al bărbaților, mă refer la puterea si viteza de decizie. Bărbații au o altă structură mentală, sunt mai puțin emotivi, sunt mai puțin implicați emoțional și asta este un lucru bun pentru o astfel de profesie in care sunt situații și nu puține în care viteza de decizie face diferența.  Atunci, într-adevăr, bărbații au acest plus. Dar nu înseamnă că femeile nu sunt capabile de astfel de decizii. Bineînțeles, nu sunt multe femei în chirurgie, pentru că nu este deloc o meserie ușoară”, a explicat medicul Anca Faur.