Cine credea că lumea va fi aidoma unui lac liniștit, amarnic se înșela. Nu mai savurăm în tihnă ”Valurile Dunării”, ca o mângâiere pentru suflet și timpane, ci ne îngrijorăm, privind în zare crestele amenințătoare ale valurilor covid19. Pare-se că începe cel de-al șaselea sezon al pandemiei pe plaiurile mioritice, acolo unde masca, dezinfectantul și revoluționarul spălat pe mâini au fost date pe pustiul uitării. De aproximativ patru luni am scăpat de restricții, ba se mai găseau unii să te și ia la rost dacă te vedeau cu masca în magazin, spunându-ți că accesoriul nu mai e obligatoriu. Tonul era unul care te făcea să te simți nițeluș întârziat, de parcă ai fi fost ultimul care n-a aflat vestea marii relaxări. În zadar au recomandat medicii prudență, ceea ce nu e obligatoriu și nu se taxează cu amendă, nu mai există. Chiar și atunci când vorbim despre grija pentru propria sănătate. E ceva anormal de firesc în firea omului să lase garda jos imediat ce i s-a spus că primejdia a trecut. Iar asta o spun din proprie experiență, căci și eu sunt dintre cei care au pus masca în cui la vreo două săptămâni de la ridicarea restricțiilor. Acum, după ce omenirea s-a dedulcit la paranghelii de masă și comportamente fără griji, o nouă tulpină a coronavirusului zburdă prin lume infectând vaccinați și nevaccinați deopotrivă. Zic medicii că pe această nouă formă o doare în cot de vaccin sau de precedentele infectări. Noroc că boala nu e la fel de agresivă ca variantele din copilăria pandemiei. Deocamdată, nu se vorbește despre reintroducerea restricțiilor, însă la toamnă, când se numără gheșeftul din turism, am putea scoate masca de la naftalină întorcându-ne la obiceiul atât de firesc al spălatului pe mâini ori de câte ori venim de afară. Problema e că acum nu vom mai avea pe cine să dăm vina. În urmă cu vreo trei săptămâni, un prieten care călătorise în străinătate mi se confesa: ”În tot avionul, din vreo 160 de oameni doar vreo cinci aveam mască”. Acum o săptămână un alt prieten care venise în Sibiu din București a purtat cu el, fără să știe, o mândrețe de covid descoperit ulterior, accidental. Carevasăzică nu știi lângă cine te nimerești într-un spațiu aglomerat, așa că dacă tot dai iama în zone cu îmbulzeală n-ar fi rău să pui o mască pe față, oricât de desuet ai părea în ochii celorlalți. Sănătatea ta e mai importantă decât imaginea ce se reflectă în percepția vitejilor care au îngropat definitiv pandemia. Dacă acest val ce amenință să ne salte liniștea va fi unul cu probleme, e în mare parte și vina fiecăruia dintre noi, căci prea am sărit din lacul prudenței în puțul relaxării depline. Dar până la toamnă mai e timp, sigur găsim noi un vinovat.