Articol
Terapia prin râs datează din anii 1930, când în spitalele americane au fost duşi clovni pentru a-i înveseli pe copiii bolnavi de poliomerită.
Copiii râd aproximativ de 300 de ori pe zi, adulţii de aproximativ 5 ori. Cu cât râdem mai des, problemele încep să se diminueze, ceea ce ne ajută să ne simţim mai plini de energie. S-a constatat în timp că râsul este cel mai bun medicament. În Biblie se spune: "O inimă voioasă este la fel de bună ca un medicament".
Studiile au arătat că râsul scade tensiunea arterială, reduce nivelul de hormoni ai stresului, întăreşte sistemul imunitar, crescând numărul de celule care combat infecţiile.
Râsul declanşează secreţia de endorfine, crescând numărul celulelor care combat infecţiile. Râsul produce o senzaţie generală de bine pentru întregul organism.
În India devin tot mai populare cluburile de râs în care participanţii se adună dimineaţa devreme doar pentru a râde împreună, iar în Marea Britanie, în 1991, psihologul şi psihoterapeutul Robert Holden a lansat prima clinică de terapie prin râs. Cererea a fost atât de mare încât în 1995 s-a pus la punct Proiectul Fericirii.