Articol
Dacă pentru Nicolae Ciucă ziua de duminică a fost una fără emoții, pentru democrația și sănătatea politică din PNL nu a fost întocmai. De ceva vreme, alegerile pentru conducerea acestui partid nu au mai simțit atmosfera unei competiții autentice, câștigătorul fiind cunoscut din vreme. Ce emoții, ce adrenalină, ce răsturnări de situație? PNL a devenit, din păcate, un partid foarte disciplinat care așează în fruntea sa personajul indicat, indiferent dacă majoritatea formațiunii îl agreează ori ba. În urmă cu aproximativ o jumătate de an, liberalii îl alegeau, inexplicabil pentru cineva care mai crede în sănătatea politică a unui partid istoric, pe Florin Cîțu. Fără vechime în partid, fără cunoașterea sistemului relațional din teritoriu, arogant, tupeist, Cîțu a fost votat cu scrâșnit din dinți de mulți care nu credeau cu adevărat în el. Faptul că acest personaj caricatural acceptase o pălărie mult prea mare pentru scăfârlia lui, a fost dovedit de alegerile de ieri. Alegeri câștigate (mă rog, e un fel de a spune) de unicul candidat, singurul alergător la maratonul electoral-liberal, actualul premier Nicolae Ciucă. Și pentru el a fost nevoie de o derogare, la fel ca în cazul lui Cîțu, deoarece nu avea vechimea necesară în partid pentru a candida. Absența unui contracandidat, mai bine zis inexistența asumării unei competiții de către vreun liberal mai răsărit, arată că PNL a devenit un partid mai puțin viu, nu foarte capabil să stea singur pe picioare, să își aleagă drumul după propria voință. Partidul aduce mai mult a batalion care respectă fără crâcnire ordinele, iar acum are un general cu acte în regulă în fruntea sa. Despre Nicolae Ciucă nu s-ar putea spune prea multe: unii îi laudă cariera construită în teatrele de operațiuni militare, alții îl critică pentru un presupus plagiat. Nimic din toate acestea nu are legătură cu prestația sa de premier, care, trebuie să recunoaștem, a fost una decentă la nivelul comunicării publice. Structura sa de militar l-a ținut pe Nicolae Ciucă în afara gargarei jignitoare pe care ne-au livrat-o Orban și Cîțu. Poate că, într-adevăr, mutarea de duminică este un pas din campania de promovare a lui Ciucă pentru prezidențialele din 2024. Nu știm dacă îi va folosi, dar PNL ar putea avea o problemă la următoarele alegeri parlamentare. Ne place sau nu, relația directă, chiar de prieteșug comunal dintre președintele unui partid și structurile din teritoriu, le motivează pe cele din urmă să tragă tare la alegeri. Când există o relație directă, când un primar a ciocnit un pahar de vin la el în bătătură cu șeful de la București, cerând ceva pentru comunitatea pe care o conduce și obținând măcar o promisiune, motivația implicării în bătălia electorală e mult mai puternică. Lipsa unei astfel de relații dintre Nicolae Ciucă și structurile PNL din teritoriu poate afecta într-o oarecare măsură dinamica implicării primarilor și a președinților consiliilor județene PNL la alegerile generale, implicit scorul electoral. Ceea ce ar putea fi totuși un plus pentru imaginea PNL după simulacrul electoral de duminică este o îmbunătățire la nivel de comunicare, după prestațiile penibile și discursurile delirante ale lui Orban și Cîțu.