Ziua Mondială a Sănătății, marcată anual în data de 7 aprilie, aduce în acest an în atenție un subiect de o importanță majoră pentru sănătatea globală: Impactul poluării aerului asupra sănătății. Astfel, sloganul pentru anul 2022 este „Planeta Noastră – Sănătatea Noastră. Să înlăturăm poluarea aerului, apei și hranei! Pentru un Viitor sănătos”.

„Campania derulată de Ministerul Sănătății prin Programul national de Evaluare și Promovare a Sănătății atrage atenția asupra crizei climatice, considerată a fi cea mai mare amenințare pentru sănătate cu care se confruntă umanitatea. Este timpul să ne implicăm, fiecare dintre noi, pentru protejarea mediului înconjurător și să conștientizăm impactul major pe care poluarea îl are asupra sănătății.  Trebuie menționat că o parte dintre patologiile tratate în spitalul nostru, precum astmul și insuficiența respiratorie, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sau cancerul pulmonar au printre factorii determinanți și poluarea”, a declarat Alina Graur, managerul Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.

Potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că peste 13 milioane dintre decesele produse anual în întreaga lume au la bază cauze de mediu, care pot fi evitate, iar peste 90% dintre oameni respiră aer nesănătos rezultat din arderea combustibililor fosili.

„În fiecare an, milioane de pacienți din întreaga lume ajung la camerele de primiri urgențe pentru că respiră aer poluat. Experiența noastră, ca medici clinicieni, susținută de studii clinice, indică impactul covârșitor al poluării asupra bolilor respiratorii cronice – astmul bronșic, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), cancerul bronhopulmonar și asupra infecțiilor căilor respiratorii inferioare. De altfel, emisiile auto și alte tipuri de poluare sunt o cauză importantă pentru declanșarea crizelor de astm bronșic și a exacerbărilor din BPOC. Factorii de decizie trebuie să aplice politici mai agresive față de sursele cunoscute de poluare. Un prim pas ar putea fi o atitudine fermă față de emisiile provenite de la autovehicule, în special în orașele mari. Cunoaștem cu toții traficul supraaglomerat, îndeosebi la orele de vârf, iar acest fapt influențează negativ calitatea aerului pe care îl respirăm. Pentru majoritatea dintre noi a fost greu să purtăm măști de protecție în perioada pandemiei, dar gândiți-vă ce ar însemna să purtăm în permanență aceste măști pentru a ne proteja sănătatea. Astfel de politici, cu siguranță nu ar fi benefice doar pentru pacienții cu afecțiuni respiratorii, ci vor ajuta întreaga populație să respire mai bine”, declară Dr. Adriana Rădulescu, medic primar pneumolog, șef Secția Clinică Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu . 

Efectul asupra copiilor

Poluarea aerului are un efect dezastruos și asupra copiilor. La nivel mondial, până la 14% dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 5 și 18 ani suferă de astm bronșic legat de factori de mediu, inclusiv poluarea aerului. În fiecare an, 543 000 de copii sub 5 ani mor din cauza bolilor respiratorii legate de poluarea aerului.

„Factorii favorizanți pentru infecțiile respiratorii recurente la copii pot fi regăsiți după o discuție cu părinții, pentru că pot fi factori care pornesc chiar înainte de a se naște copilul. De exemplu, sunt situații în care sunt mămici fumătoare pe perioada sarcinii. Studiile au demonstrat că acei copii care se nasc din mame fumătoare dezvoltă mult mai frecvent wheezing (respirație șuierătoare) recurent decât ceilalți copii. 40% dintre copiii cu wheezing recurent vor dezvolta, ulterior, astm bronsic. După naștere intervin alți factori – de exemplu, expunerea la noxe respiratorii. Prin urmare, dacă cel mic se naște într-un mediu în care se fumează, el devine fumător pasiv. La noi în țară ar mai fi și faptul că sunt foarte multe familii care nu au posibilitatea de încălzire decât cu lemne și atunci, în perioada toamnă-iarnă, se confruntă cu expunerea la praful acela de cenușă. Nocivă este și folosirea sobelor de gătit și copiii ținuți în bucătărie cu mama cât timp gătește, pentru că, și acolo se elimină gaze care pot deveni toxice. O atentie deosebita trebuie acordata și la odorizantele de cameră și la soluțiile de curățat fiind soluții cu mulți compuși chimici. Pe prim plan, ca factori favorizanti pentru aparitia  astmului bronsic, una din cele mai "moderne" boli ale secolului nostru, rămân, însă, industrializarea si "urbanizarea", accelerate în ultima perioadă. Cresterea industrializării si a numărului de automobile care functionează pe bază de produsi petrolieri conduc la o poluare exagerată a aerului si favorizează apariția bolilor respiratorii cronice”, declară Dr. Iulia Simina, medic specialist pediatru și medic specialist pneumolog în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.

Cum protejăm copiii

Sunt câteva moduri pentru protejarea copiilor de poluarea aerului din interior.

Astfel, nu trebuie să fumați în interior sau lângă copii, dar nici nu îi lăsați nesupravegheați. Utilizați combustibili și tehnologii mai curate pentru a vă găti, încălzi și lumina casa – alegeți electricitate, gaz natural, gaz petrolier lichefiat, biogaz sau sobe și cuptoare solare. Întotdeauna e bine să gătiți într-o zonă bine ventilată sau afară.

Evitați utilizarea lămpilor cu kerosen sau a sobelor pentru gătit sau iluminat. Nu ardeți lumânări și nu folosiți odorizante, care adaugă substanțe chimice toxice în aer

5 moduri de a limita respirația aerului poluat

1. Limitați mersul pe străzile aglomerate în orele de vârf – în cazul în care aveți un copil mic cu dumneavoastră, încercați să îl ridicați deasupra nivelului de evacuare al vehiculelor
2. Limitați timpul petrecut în anumite puncte fierbinți de trafic, cum ar fi în zonele în care mașinile stau oprite la semafoare
3. Când faceți activitate fizică în aer liber, încercați să faceți exerciții în zone mai puțin poluate
4. Limitați utilizarea mașinilor în zilele foarte poluate
5. Nu ardeți deșeurile, deoarece fumul care rezultă dăunează sănătății