Am stabilit nu cu mult în urmă că ai nevoie de masterat sau studii aprofundate pentru a desluși încâlcitele facturi pe care ți le trimit furnizorii de gaze și energie electrică. Guvernanții ne-au tot asigurat că nu are rost să ne impacientăm, pentru că plafonează ei prețul și o vom scălda cumva până ieșim din iarnă. Ei bine, scăldatul ăsta e relativ, pentru că vor beneficia de prețuri așa-zis scăzute doar cei ce respectă niște limite de consum în care unei familii compuse din trei-patru persoane îi e imposibil să se încadreze. Vremurile din „epoca de aur”, când erai îndemnat să mai faci o gaură la curea, să mai pui un cojoc pe tine ori să te reîntorci la lampa cu gaz se pare că nu au fost atât de adânc îngropate, de vreme ce mai scot capul și îți furnizează deja-vu-uri. Un consumator care are o medie de consum lunar sub 100 kW în 2021 va beneficia de un preț, cel care se încadrează între 100 și 300 va plăti un preț ceva mai mare, iar pentru cei ce depășesc 300 kW „scorul” e dezarmant. Principiul întâlnit în multe alte situații potrivit căruia cel ce consumă mai mult plătește un preț mai mic per unitatea consumată nu se aplică și aici. Totuși, să zicem că e vorba în această situație despre protejarea celor singuri sau cu venituri mici: depășirea limitei de 100 kW, fie și cu un kW reprezintă oare o lăfăială, o risipă sau pur și simplu o necesitate? Evoluția omului presupune diversificarea aparaturii care îl ajută, aparatură care se conectează la priză și înseamnă, implicit, un consum de energie electrică. Oricât ar vrea unii să ne întoarcem în peșteri, diversificarea tehnologiei înseamnă un consum crescut de energie, pentru care omul nu trebuie pedepsit. Vorbim despre consumatori casnici, care folosesc televizoare, mașini de spălat, uscător de păr, fier de călcat, calculatoare, adică obiecte de uz normal, nicidecum instrumente specifice doar traiului de lux. Ce ar trebui să faci ca să te încadrezi în limitele acelea absurde? Să speli rufele la râu? Să te informezi de la vreun „radio-șanț”, să citești la opaiț? În plus, la halul în care se emit facturile e destul de greu de stabilit care e consumul mediu lunar (personal, am primit săptămâna trecută factura cu un consum estimat, iar indexul nou depășește cu 130 de kW ceea ce înregistrează acum contorul). Românii sunt lăsați pradă abuzurilor celor câțiva furnizori mari de energie care le emit facturi când și cum vor, înștiințări îmbârligate din care nu pricepi mare lucru, iar, pe de altă parte, statul îi aburește cu tot felul de povești despre politici de protejare a consumatorului casnic. În realitate, guvernanții par să îi protejeze mai degrabă pe furnizori decât pe cetățeni, aceștia din urmă fiind în ultima vreme tâlhăriți tot mai des într-o formă oficială.