Articol
Copil fiind, în fiecare dimineaţă din lunile de iarnă, de cum mă trezeam dimineaţa, dădeam fuga la fereastră să văd dacă ninsese peste noapte. Sania stătea pregătită pe terasă. Mare-mi era dezamăgirea când vedeam acelaşi peisaj cenuşiu, cu copci desfrunziţi şi ciori cârâind sinistru. Dar, parcă, în acei ani, iernile erau mai generoase în zăpadă şi copii mai mulţi pe strada Dealului, pe
unde rar trecea câte o maşină de teama poleiului. Îmi plăceau versurile lui Labiş: "Totu-i alb în jur cât vezi/Noi podoabe pomii-ncarcă/Şi vibrează sub zăpezi/Satele-adormite parcă/Doamna larna-n goană trece./În caleştii de vijelii-/Se turtesc de geamul rece/Nasuri cârne şi hazlii (…)" Acum, sania este pe cale de dispariţie. * Bag samă că unora li s-a făcut dor de lagăre, din momement ce sunt pline librăriile de cărţi cu amintiri: "Tatuatorul de la Auschwitz, Auschwitz, ultima staţie, Evadare de la Auschwitz, Farmacistul de la Auschwitz, Viaţa după Auschwitz etc. Nu mai citesc poveşti. * În Norvegia, serviciul militar este obligatoriu pentru băieţi şi fete şi durează 12 luni. După cum se mişcă lumea, n-ar fi rău să se reintroducă şi la noi, inclusiv convocările periodice pentru cei aflaţi în rezervă. Cu gloanţe oarbe, ca să nu se împuşte între ei! Franţa nu a avut niciodată preşedinte o femeie. La alegerile viitoare participă din prtea dreptei Valerie Pecresse (54 ani), membră a Paridului Soyons libres (Să fim liberi), căsătorită, mamă a trei copii, absolventă a Şcolii Naţionale de Administraţie din Franţa. Nu-i o necunoscută: a fost preşedinte al Consiliului Regional Ile-de-France, membră a Adunării Naţionale, ministru al învăţământului Superior şi Cercetării, ministru al Bugetului, purtător de cuvânt al Guvernului. La 4 decembrie 2021, a fost desemnată de Congresul Republican drept candidată pentru funcţia de preşedinte al Franţei la alegerile din acest an. Cu toate gafele pe care le-a făcut Macron, nu cred că va fi învins de această doamnă. Au încercat şi Mrarine Le Pen şi Segoleme Royal…* În 2023, Timişoara va fi Capitala Europeană a Culturii. Bănuiesc că nu va fi doar spoială de ochii lumii cum a fost Sibiul…văruit de lohannis în centru. * Cei care scriu omagii, scriitorilor care au părăsit această lume nu se străduiesc să fie cât de cât originali şi, după câteva rânduri bio-bibliografice, încheie cu aceeaşi formulă de multă vreme uzată: "Prin dispari lui X, poezia (sau Proza,) românească suferă o dureroasă pierdere". Decât aşa, mai bine lipsă. * Adrian Cioroianu, (editor), Mihai Burcea, Cristina Diac, Sorina Doboş, Dumitru Lăcătuşu, Liviu Pleşa au tipărit o carte cu un titlu de… basm. "A fost odată ca niciodată. Partidul Comunist Român, 1921-2021. Pentru o istorie dezinhibată a "viitorului" luminos (Editura Polirom, Iaşi, 2021, 511 pag.) Volumul a apărut la împlinirea a o sută de ani de la crearea PCR şi este alcătuit din studii semnate de cercetătorii mai sus pomeniţi. Nu ştiu daca mai sunt români interesaţi, poate doar de cei din generaţia lui Ion Ilieseu câţi or mai fi în viaţă. Oricum, pentru un ins plagiator, care vrea un doctorat, pote fi utilă.