Un element care face parte din viețile noastre de zi cu zi este punga de plastic, folosită ca modalitate de transport a alimentelor, dar și ca spațiu de depozitare, fiecare dintre noi având acasă celebra  pungă cu pungi.

O vedem peste tot, ne ”împiedicăm de ea” pe stradă, la picnic, la zoo, în mijloacele de transport în comun și chiar prin casă de multe ori.

Înainte de a fi folosite pungile de plastic sau chiar cele de hârtie, erau utilizate sacoşele din material textil. Fiecare cetăţean avea sacoșa lui și o avea la purtător în momentul în care mergea la cumpărături.

În 1852 a fost inventată mașinăria ce produce pungi din hârtie, iar invenția le-a oferit magazinelor alimentare oportunitatea de a crește valoarea adăugată pe produsele vândute punând pungile de hârtie, la dispoziția clienților, în mod gratuit. Așadar, dintr-o dată lumea a fost invadată de pungi de plastic și hârtie.

În anii ‘90 s-a constatat numărul alarmant de mare de pungi de plastic folosite, având un efect negativ semnificativ asupra mediului şi semnalele de alarmă au fost trase când a fost descoperită Marea Insulă de Gunoaie din Pacific (Great Pacific Garbage Patch), un morman gigant de gunoaie din produse de plastic (egală cu suprafața statului Texas), amenințând viețuitoarele marine şi zonele de pescuit.

Ce cantitate de pungi de plastic folosim în fiecare an?

Anul acesta vom utiliza 5 trilioane de pungi de plastic, 160.000 pe secundă, anunță theworldcounts.com, astfel încât dacă le-am lega una lângă alta, am putea înconjura Pământul de 7 ori la fiecare oră.

Din păcate, statisticile arată că abia 1% din pungile de plastic folosite sunt reciclate, 10% ajungând în oceane.

Fiecare persoană folosește o pungă de plastic în medie pentru 12 minute, iar energia consumată pentru a produce 14 pungi este suficientă  pentru a genera combustibil pentru o mașină pentru 1.6 km.

 Pungile de hârtie nu reprezintă o soluție acceptabilă, întrucât ar fi nevoie de cantități uriașe de copaci tăiați pentru a le produce.

În anul 2019 Romania a devenit una dintre ţările care a interzis comercializarea pungilor de plastic cu o grosime mai mică de 50 de microni.

Pungile biodegradabile sunt făcute din amidon de porumb și sunt chiar 100% biodegradabile! Ele nu afectează absolut deloc mediul înconjurător odată ce începe procesul de descompunere.

Pungile catalogate ca biodegradabile și compostabile respectă un „ciclu de viață” asemănător cu cel al organismelor vii. Ele „se nasc”, sunt folosite, iar apoi când „mor”, adică atunci când sunt aruncate, se descompun și se transformă în nutrienți pentru sol.

Cum putem reduce consumul de pungi de plastic?

• să refolosim pungile pe care le avem cât mai mult posibil, pentru a evita să cumpărăm altele și abia apoi să încercăm să ne achiziționăm sacoșe reutilizabile, astfel încât să le facem să dispară pe cele existente
• pungile din plastic sunt  foarte rezistente în raport cu greutatea lor și nu se degradează rapid, fiind ideale pentru utilizarea repetată
• să nu le aruncăm în natură, ci să le punem în pubela galbenă – evitând astfel ca ele să ajungă în natură sau în ape
• este ușor să vedeți ce pungi pot fi reciclate pentru că au imprimat pe simboluri distincte și acestea pot fi aduse la centrul de reciclare sau la punctele de colectare din supermarketuri

Este important ca ele să fie reutilizate mai degrabă decât să fie aruncate la întâmplare.

Pungile din plastic sunt foarte rezistente, de aceea sunt utile, dar au nevoie de mult timp pentru biodegradare daca sunt aruncate. De exemplu cele din LDPE(04) și HDPE(02) pot fi reciclate cu ușurință. Într-un centru de reciclare acestea vor fi spălate, tocate, topite si transformate în pelete de plastic pentru a fi reformate în articole noi din material plastic, cel mai probabil tot pungi, precum și recipiente de gunoi din plastic.

Și o luăm de la capăt..