Articol
Este o plantă erbacee, perenă, care creşte în zone umede, prin păduri, tufişuri, grădini de la câmpie până în zona alpină. Poartă denumirea şi de sălbatică, salată sălbatică, brânza vacii, salata cucului etc. Este întâlnită în Europa, Nordul Africii, Asia, Caucaz.
Înfloreşte galben în perioada martie-aprilie. Frunzele sunt lucitoare şi cărnoase. Apar în luna martie, fiind folosite înainte de a înflori, în alimentaţie.
Planta conţine saponine, acid ficaric, anemonină, vitamina C, tanin şi antibiotic, dar numai în stare proaspătă.
Planta se foloseşte extern pentru tratarea hemoroizilor şi bolilor de piele. Se prepară o infuzie din două linguriţe plantă uscată, peste care se toarnă o cană de apă clocotită, care se lasă 20 de minute acoperite. Se strecoară. Se fac spălături pe locul afectat. Alifie, preparată din extract plantă proaspătă împrună cu grăsime, care se amestecă bine până la omogenizare. Se ung părţile afectate. Chiar din antichitate, medicul grec Dioscorides recunoştea calităţile vindecătoare ale acestei plante în caz de guturai şi astm. În alimentaţie, se foloseşte crudă la prepararea salatelor sau a supelor fiind revigorantă pentru organism.
Nu se va consuma după înflorire, deoarece conţine o substanţă (protonamină) cu proprietăţi toxice.
Este o plantă decorativă, care se înmulţeşte prin seminţe.