– Domnule inspector şef, cum arată radiografia firmelor, dar şi a salariaţilor din judeţul Sibiu, din evidenţele ITM în urma efectelor generate de pandemia actuală ?

– Numărul angajaţilor activi şi al salariaţilor activi, de la începutul pandemiei, s-a modificat. Astfel: în 04.01.2020 erau în evidenţele noastre 12693 de angajatori activi şi 143812 de salariaţi activi. În 04.01.2021 erau în evidenţă 13042 de angajatori activi şi 140443 de salariaţi activi, iar în data de 16.12.2021, figurau în evidenţă 13619 de angajatori activi şi 141730 de salariaţi activi.

– Au apărut angajatori dar şi profile ocupa­ţionale noi pe piaţa muncii. În ce cheie per­cepe şi acţionează ITM această diagramă?

– Inspectoratul Teritorial de Muncă Sibiu a manifestat o permanentă preocupare de informare a angajatorilor şi a angajaţilor cu privire la noutăţile legislative din domeniul de competenţă, bunele practici privind relaţia angajator – angajat, sensibilizarea angajato­rilor cu privire la beneficiile muncii declarate şi dezavantajele muncii nedeclarate, conştien­tizarea acestora asupra consecinţelor sociale şi economice ale muncii nedeclarate şi nu numai. Rolul deosebit de important pe care îl joacă relaţiile de muncă ca element de echilibru în dezvoltarea economică şi socială a judeţului Sibiu este pus în evidenţă şi de tendinţele privind evoluţia acestui domeniu, având în vedere noile tehnologii de lucru ce sunt prezente şi în judeţul nostru ca efect al globalizării. Evoluţia socială şi economică, recurgerea la noile tehnologii de lucru au crescut nevoia de flexibilitate a muncii, atât în rândul angajatorilor cât şi al lucrătorilor, ducând la apariţia unor noi ocupaţii şi a unor noi forme de raporturi de muncă ce au transformat relaţia tradiţională între angajator şi angajat. Astfel, de-a lungul timpului, obiectivele controa­lelor în domeniul relaţiilor de muncă s-au extins, cuprinzând şi modul în care angajatorii res­pectă prevederile legislaţiei muncii aplicabilă activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, detaşarea transna­ţională, încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României, protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate, activităţi de voluntariat în România, activităţi de telemuncă, internshipul, etc.

– Pentru  a asigura un cadru de muncă adecvat performanţei,  procesul de "update" a devenit o necesitate. Care sunt noutăţile  legislative privind respectarea şi aplicarea prevederilor de securitate şi sănătate în muncă?

– Activitatea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă este guvernată de prevederile Legii nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă şi a Hotărârii nr. 1.425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a preve­derilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi, având în vedere situaţia actuală, a Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. În cadrul activităţilor de coor­donare şi îndrumare gestionate de I.T.M. Sibiu, noutăţile au apărut în contextul situaţiei de criză generate de pandemia de COVID-19, care impune o îndrumare a angajatorilor şi a anga­jaţilor cu privire la obligaţiile legale pe care aceştia le au pentru a preveni şi limita răspân­direa îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2 precum şi verificarea respectării şi îndeplinirii acestor obligaţii de către inspectorii de muncă, astfel încât activitatea la locul de muncă să se desfăşoare într-un mediu sigur.

– Servicii publice şi activităţi de producţie importante sunt incluse în  categoria punctelor cu risc epidemiologic. Care este reacţia ITM în astfel de situaţii?

– În vederea intensificării şi eficientizării acţiunilor de control desfăşurate de către inspectoratele teritoriale de muncă, atât pentru îndeplinirea atribuţiilor generale şi specifice în domeniile de competenţă, cât şi pentru limitarea răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2 (COVID 19), Inspecţia Muncii a dispus ca înce­pând cu data de 13.07.2020 să se intensifice controalele efectuate în temeiul Legii nr. 55/2020 pentru limitarea răspândirii infecţiei cu SARS-CoV-2 (COVID 19), cărora li se va acorda maximă prioritate. Cu această ocazie, în cursul anilor 2020 – 2021 s-au efectuat un număr total de 2513 controale în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă în care, pe lângă verificarea modului în care se respectă prevederile legislaţiei specifice do­meniului relaţiilor de muncă, s-a stabilit şi obiectivul de verificare a prevederilor din Legea nr. 55/2020, care intră în competenţa instituţiei noastre, fiind constatate  642 deficienţe, pentru care s-au dispus măsuri de remediere. Au fost aplicate un număr total de 326 sancţiuni, din care 18 amenzi în valoare totală de 20.000 lei, pentru neasigurarea, la intrarea în sediu, a triajului epidemiologic şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor, atât pentru personalul propriu, cât şi pentru vizitatori. Având în vedere modificările legislative şi măsurile impuse de evoluţia situaţiei epidemiologice pe teritoriul României, la iniţiativa Inspecţiei Muncii, în anii 2020 – 2021 s-au desfăşurat două campanii naţionale privind verificarea modului de aplicare a prevederilor legale privind munca la domiciliu, telemunca, decalarea pro­gramului de lucru, securitatea şi sănătatea în muncă, în vederea reducerii riscului de contaminare cu COVID-19. Controa­lele au fost efectuate în toate domeniile de activitate la angajatorii care au mai mult de 50 salariaţi. Referitor la modul în care se aplică măsurile pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de SARS CoV-2, atribuţiile inspectorilor de muncă impuse de prevederile Legii 55/2020 constau în verificarea respectării de către angajatori a următoarelor obligaţii: Identificarea riscurilor specifice condiţiilor de contaminare epidemiologică şi actualizarea documentului de evaluare a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea angajaţilor la noile condiţii de desfăşurare a activităţii, în vederea luării măsurilor necesare pentru combaterea răspândirii SARS Cov-2; Afişarea la intrare şi în cele mai vizibile locuri din unitate a regulilor de conduită obligatorie pentru angajaţi şi pentru toate persoanele care intră în spaţiul organizat de angajator, cu privire la prevenirea îmbolnăvirilor cu SARS CoV-2; Revizuirea pla­nului de prevenire şi protecţie; Revizuirea instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi informarea angajaţilor pentru combaterea răspândirii virusului biologic SARS CoV-2; Informarea angajaţilor, prioritar prin mijloace electronice, cu privire la riscurile de infectare şi răspândire a virusului, măsurile de protecţie, regulile de distanţare fizică, precauţiunile universal valabile; Asigurarea unor culoare de acces în incintă şi de circulaţie pentru angajaţi, în vederea evitării aglomeraţiei la locurile de muncă, limitarea accesului la zonele comune şi asigurarea respectării normelor de distanţare fizică; Amplasarea de dozatoare cu dezinfectant la intrarea în unitate, precum şi în fiecare sector al locului de muncă; Asigurarea la grupurile sanitare/vestiare/săli de mese, de săpun şi dezinfectant de mâini şi afişarea unor postere cu modul corect de spă­lare a mâinilor; Desemnarea unui responsabil pentru verificarea temperaturii tuturor persoanelor care intră în unitate.

– După primul impact pandemic pe piaţa muncii, angajaţii, în baza cererilor şi declaraţiilor de solicitare, au primit de la Stat 75% din salariul de bază.  Inspecţia Muncii, prin  structurile sale teritoriale,  a  dispus  controale tematice privind drepturile salariale şi cadrul modificărilor rapoartelor  de muncă în REVISAL?

– În cursul anilor 2020 – 2021 nu au fost efectuate controale tematice pentru a verifica dacă drepturile salariale au fost diminuate înainte de şomajul tehnic înregistrat în Revisal şi nici nu au fost constatate astfel de situaţii în controalele de fond efectuate de inspectorii de muncă. De asemenea, nu au fost înregis­trate petiţii referitoare la acest aspect. În această perioadă au existat în schimb persoane care au reclamat că figurează în concedii fără plată, fără existenţa unor solicitări din partea acestora, nefiind precizată în mod expres consecinţa imposibilităţii obţinerii indemnizaţiei de şomaj tehnic. De asemenea, au existat persoane care au reclamat neplata indemnizaţiei de şomaj tehnic la data stabilită în contractele individuale de muncă. Toate societăţile reclamate au fost planificate la control, fiind constatate următoarele deficienţe: concediile fără plată nu au fost acordate în baza solicitării scrise a salariaţilor, fiind încălcate prevederile art. 54 din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii, republicată cu modifi­cările şi completările ulterioare; angajatorul nu a făcut dovada comunicării către salariaţi a deciziilor de suspendare a contractelor individuale de muncă; modificarea contractelor individuale de muncă prin decizie unilaterală, fără ca aceasta să fie comunicată salariaţilor; transmiterea în registrul general de evidenţă a salariaţilor (REVISAL) a suspendărilor pentru şomaj tehnic în mod eronat ca şi suspendări în temeiul art. 54 (concediu fără plată); neplata indemnizaţiei de şomaj tehnic. Ca atare au fost dispuse măsuri de reglementare a situaţiei salariaţilor aflaţi în aceste situaţii, iar în caz contrar angajatorii să facă dovada respectării prevederilor art. 40, alin. (2), lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată şi modificată cu completările ulterioare. Cu ocazia acestor controale, au fost constatate şi alte încălcări ale legislaţiei muncii, fiind dispuse măsuri de remediere a deficienţelor constatate într-un timp determinat. Au fost aplicate sancţiuni con­travenţionale pentru încălcarea prevederilor legale din Legea nr. 53/2003 – Codul Muncii (clauze nelegale, încălcarea prevederilor privind timpul de muncă, muncă suplimentară, neacordarea repausului săptămânal, etc.), republicată şi modificată cu completările ulterioare şi H.G. nr. 905/2017 (transmiterea suspendărilor contractelor individuale de muncă în REVISAL peste termenul legal, transmiteri eronate a perioadei suspendărilor sau a temeiului legal de suspendare a contractelor individuale de muncă).

– Europa are nevoie de forţă de muncă  calificată pentru a fi competitivă în materie de productivitate şi inovare. Expertiza profe­sională este garantul competitivităţii în baza căreia se stabilesc şi sistemele de salarizare. În urma "Controalelor de fond" pri­vitoare la calcularea drepturilor salariale, com­peti­tivitatea şi expertiza,  au fost găsite abateri?

– Cu ocazia controalelor de fond efectuate de inspectorii de muncă din domeniul relaţiilor de muncă s-a constatat că există angajatori care aplică sisteme de salarizare bazate pe competenţe profesionale, aplicând în cadrul organizaţiilor o politică internă a sistemului de salarizare şi de compensaţii pe care le oferi angajaţilor. Grila de salarizare a acestor companii conţine criteriile după care se acordă bonusurile de producţie, primele ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori de fidelitate, etc.), drepturile în natură (pachete de asigurări medicale, abonamente la săli de sport, etc.) şi ajutoarele băneşti, creşterile salariale, perioada de timp care ar trebui să treacă de la angajarea unei persoane până la momentul în care ar putea să primească o mărire salarială, procentele salariale între care pot fi cuprinse aceste măriri.

– Mulţumim pentru amabilitatea de a fi răspuns cu francheţe la întrebări. Totuşi,  în final  vă mai solicităm un punct de vedere care vizează  recensământul populaţiei  care va fi efectuat în acest an de către Institutul Naţional de Statistică. Cât de importanţi sunt aceşti parametri demografici, social-economici, etnici şi confesionali pentru IM şi structurile sale teritoriale, strict în aria competenţei instituţionale ?

– Inspecţia Muncii are rol de coordonare şi exercitare a activităţii de control în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei produselor din domeniul de competenţă, în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor legale în unităţile din sectorul public, mixt, privat şi la alte categorii de angajatori. În cadrul I.T.M. Sibiu, activităţile de control în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă se desfăşoară în baza Programului-Cadru de Acţiuni al Inspecţiei Muncii, al Programului propriu de Acţiuni al Inspectoratului Teritorial de Muncă Sibiu şi al acţiunilor întreprinse de I.T.M. Sibiu în vederea realizării programului de guvernare în judeţul Sibiu şi altor acte normative din domeniul legislaţiei muncii. Activităţile sunt structurate pe campanii naţionale, acţiuni în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă, precum şi acţiuni de informare şi întâlniri de lucru cu angajatorii şi angajaţii din judeţul Sibiu.