Articol
Fondat de coloniștii germani, Sibiul a avut până târziu denumiri de străzi în consecință. Profesorul Mihai Rusu, de la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga, este autorul probabil celei mai recente (și mai complexe) lucrări care se referă la toponimia Sibiuluiu, fie că este vorba despre cea stradală ori institutională. El spune că, la data de 7 octombrie 1909, la propunerea Consistoriului mitropolitan al Bisericii Ortodoxe Române, Consiliul Comunal al oraș̦ului Sibiu decide ca strada Mühlgasse (Str. Morii/ Șaguna de astăzi) să fie redenumită Schagunagasse (Str. Șaguna).
˝ Totuși, în ciuda numărului crescând al românilor – care în 1910 reprezentau peste un sfert din populația urbei (26.3% români, comparativ cu 50.3% sași și 21.7% maghiari) – această denumire avea să rămână un precedent nerepetat. Până la sfârșitul Primului Război Mondial și la reconfigurarea ordinii geo-politice care i-a urmat, str. Șaguna va rămâne o insulă de românitate într-un arhipelag toponimic săsesc. După 1918 și formarea României Mari, orașul și nomenclatorul urban au fost supuse unui proces de românizare˝- scrie profesorul Mihai Rusu în cartea sa, ˝LOCURI ALE MEMORIEI – Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial˝ , apărută la Editura ULBS ca urmare a proiectului de cercetare „Politicile (re)denumirilor stradale: geografii simbolice și spații identitare în România postsocialistă”..
Sibienii.com publică astăzi un amplu articol (disponibil aici) despre numele de străzi ale Sibiului folosind informații din surse multiple, dar și din cartea profesorului Rusu. Sunt prezentate, astfel, o parte dintre străzile din Sibiu care și-au păstrat denumirea peste 100 sau 150 de ani, dar și situațiile în care străzile, deși și-au schimbat numele de mai multe ori, au rămas în conștiința publică după denumirile vechi. În plus, sibienii.comreaduce în memorie denumiri de străzi mai puțin obișnuite existente în Sibiul de demult, precum San Francisco ori Cristofor Columb.
Nicolae EREM