Cea mai veche, ca "atestare documentară" discotecă din Sibiu este cea de la Casa de Cultură a Tineretului, cunoscută pe vremea noastră, a anilor '80, ca discoteca "de la Tineret". Şi nu este doar veche aşa, ca loc de discotecă, ci şi ca loc istoric unde sibienii dansau, reputaţia ei în domeniu fiind veche, încă din secolul al XIX-lea.

Clădirea, situată pe str. General Magheru nr. 3, este recent nouă pentru vârsta centrului Sibiului, datând de pe la finele secolului al XIX, mai exact, conform paginii patrimoniu.sibiu.ro, de la 1891-1900, construită pe locul unei clădiri mai vechi şi a unei capele ale cărei urme au fost descoperite prin anii '90. Aici a funcţionat, încă de la 1847, Casina Militară şi Civilă iar din anii '20 Cercul Militar Civil. Sala festivă-sala de dans, cunoscută acum ca "Sala Oglinzilor", datează de la 1894 şi nu şi-a schimbat destinaţia prea mult de-a lungul timpului. Aici s-au dat baluri, s-au ţinut spectacole şi conferinţe şi în anii '70-'80, discotecă şi chiar video-discotecă.

Casina Militară şi Cercul Militar Civil

Primul "semn" de activitate de la Casina Militară şi Civilă l-am găsit la 1898, când pe 14 iulie, "Tribuna" zisă a lui Slavici anunţa că, "la casina militară din Sibiiu", colonelul Francisc Rieger va susţine o conferinţă pe marginea broşurii "Oberst David Baron Urs de Margina bei Solferino und Lissa“. La 22 ianuarie 1911 avem din nou o ştire, despre un bal din ziua de joi, 9 februarie, iar "mărcile de intrare pentru persoane mascate" încă mai puteau fi achiziţionate sâmbătă, 23 ianuarie, între orele 11 şi 12 "în localul casinei".

Sărind peste timp, şi trecând de la Sibiul austro-ungar la cel românesc, Casina trecut şi ea la funcţia de cerc militar şi civil. Avem şi exemple de activităţi efectuate aici, în perioada interbelică. Ziarul sibian "Foaia Poporului" din 5 februarie 1922 anunţa că "La Cercul Militar-Civil din Sibiu se aranjează o serată dansantă în folosul orfanilor de răsboiu, care are Ioc în 4 Februarie la 9 ore seara. Comitetul a lansat numeroase invitaţiuni pentru această operă de binefacere". Anunţul apare şi în Telegraful Român.

Pe 29 aprilie 1922, Cercul Militar Civil anunţa o serată dată în folosul societăţii „Principele Mircea“, de la ora 21 pentru "toţi aceia cari au primit invitaţie". Sărbătoarea de 10 mai, Zi naţională a Românie, s-a încheiat în 1924, cu recepţia de la Cercul Militar-Civil, "unde dl Prefect împreună cu dl General Comandant al Corpului 7 Armată primesc felicitări în numele guvernului, din partea Armatei, reprezentaţei Clerului şi a autorităţilor civile şi societăţi". Pe 13 octombrie 1924, un grup de jurnaliști din Cehoslovacia "au luat ceaiul la cercul militar, unde au fost primiţi de dl gen. Cihoschi şi dl gen. Macarovici".

În 1926, pe 19 decemvrie, Comitetul Cercului Militar Civil Sibiu anunţa că va începe "ciclul seratelor şi festivităţilor pentru sezonul de iarnă", la care sunt invitaţi "Domnii Ofiţeri de rezervă din Garnizoana Sibiu (…) dimpreună cu familiile D-lor. S-a organizat aici serbarea Pomului de Crăciun, (24 decembrie, ora 17, şi Revelionul pe 31 decembrie de la ora ora 22.30. Şi se completează "Domnii ofiţeri de rezervă doritori a luă parte la aceste serbări, sunt rugaţi a anunţă la Cerc până în seara zilei de 20 Decemvrie numărul copiilor cu cari vor lua parte, cunoscând că Pomul se împodobeşte pe contul Cercului, iar pentru cadouri, părinţii sunt rugaţi a trimite la Cerc până în acea seară, numai pachete sau cutii cu bomboane cu o carte de vizită ataşată, indicând numele copilului căruia doresc a fi împărţite. Pentru participarea la "Revelion“, avizarea urmează a se face până la data de mai sus, costul pentru persoană fiind aproximativ 140 lei, care urmează a se depune la Cercul Militar Plutonerului de Administraţie Ioan Dubenschi".

La Cercul Militar Civil aveau loc şi expoziţii, ca de exemplu în decembrie 1927, una de cusături şi ţesături naţionale, "costume, lingerie, covoare etc." aranjată de " d-na Maria căpitan Aricescu" Era o expoziţie cu vânzare deoarece "Foaia Poporului" preciza că preţurile "sunt foarte moderate". În 1930, pe 4 august, a venit la Sibiu, de la Braşov o misiune catolică universitară franceză, în frunte cu abatele Botinelli. Cu acest prilej, de la ora 6 după amiaza, la Cercul Militar s-a ţinut o conferinţă religioasă.

O vizită regală

Probabil punctul de glorie interbelică a Cercului Militar (şi civil) de pe Magheru a fost în 1937, an când au avut loc ample manevre militare în zona Sibiului, manevre la care a fost prezent şi regele Carol al II-lea. Printre alte activităţi militar-protocolare, Carol a fost prezent pe 10 octombrie, la ora 13, la un dejun la Cerc, după care s-a întors la manevre. "Foaia Poporului" din 17 octombrie acelaşi an titrează că, după încheierea manevrelor, la Sibiu a avut loc o paradă militară urmată de un (alt) banchet la Cercul Militar. "Aci d-l ministru de răsboiu Ilasievici a ţinut o vorbire, în care a spus că M.S. Regele de 7 ani conduce manevrele şi în acest timp a deslegat cele mai grele probleme". Tot aici, şi "ca mulţumită pentru această activitate", Şcoala de Război a oferit insigna sa regelui. Carol al II-lea a mai venit la Cercul Militar Civil din Sibiu în 1 iulie 1938, cu ocazia ceremoniei înălţării în grad de la Şcoala Militară de Infanterie. Cu acest prilej, el participă din nou la un dejun festiv organizat în sala de ceremonie a Cercului Militar şi Civil.

Serate şi baluri militare sau de binefacere

În 1939, Gazeta Sibiului prezenta întreg programul "seratelor" din ianuarie şi februarie de la Cercul despre care vorbim. Astfel, Sala Oglinzilor găzduia, sâmbătă, 14 ianuarie , serata de deschidere dată de ofiţerii de infanterie şi artilerie din garnizoană; pe 21 ianuarie, era serata Societăţii Femeilor Ortodoxe Române; luni, 23 ianuarie, era Balul Muzicii Regimentului 3 Grăniceresc Nr. 90; sâmbătă, 28 ianuarie, serata Societăţii "Principele Mircea"; sâmbătă, 4 februarie, balul Crucii Roşii; sâmbătă, 11 februarie, serata Liceului "Domniţa Ileana" iar sâmbătă, 18 Februarie, serata dată de ofiţerii de cavalerie din garnizoana Sibiu. Evenimentele au fost mediatizate suficient de bine pentru a afla detalii simpatice şi interesante.

Astfel, serata dansantă a Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române Filiala Sibiu a început la ora 9 seara, biletul de intraee fiind de 50 de lei/persoană. Tot la ora 21 începea, pe 28 ianuarie, serata dansantă a Societăţii "Principele Mircea", pentru protecţia copiilor, cu miuzică militară şi "Jazz Band". Din program nu a lipsit tombola şi un "bufet bogat". În plus, se organiza şi un concurs de dans care avea ca premii: "tacâmuri pentru 6 persoane donate de firma Redtenbacher" – premiul I; "o pijama de mătasă pt. dame donată de firma "Hedit"" – premiul II și premiul III, o "lampă electrică pt. noptieră donată de firma "Metaga"". Biletele se găseau "la doamnele din comitet, la Drogheria Baciu şi seara la casă".

Serata organizată pe 11 februarie 1939 de către corpul profesoral al Liceului de fete "Domniţa Ileana" din Sibiu, oferea "un bufet bogat", din partea părinţilor elevelor şi "doamnele şi domnişoarele profesoare", alături de "tombolă şi distracţii". Biletul de Intrare era 50 , banii strânşi fiind pentru construirii liceului, adică ceea ce acum este facultatea de pe bd. Victoriei.

Activitate susţinută în timpul războiului

Chiar dacă cel de-al doilea război mondial mătura Europa, Cercul Militar Civil din Sibiu nu a lăsat ştacheta jos, el fiind în centrul vieţii sociale din oraş.

Astfel, aici s-a organizat, pe 24 februarie 1940, "masa comună" prilejuită de vizita ministrului propagandei din guvernarea Frontului Renaşterii Naţionale, Constantin C. Giurescu. O altă masă comună a fost organizată cu prilejul sosirii generalului "von Hansen" (de fapt Erik Hansen), şeful misiunii germane în România.

Un eveniment mai puţin de distracţie cu orice preţ a avut loc în aprilie 1940: şezătoarea literară a scriitorilor tineri, considerată de aceeaşi gazetă ca "una din cele mai reuşite manifestaţii culturale din acest an".

La Cercul Militar Civil se mai ţineau, în perioada 1940-1941, o serie de conferinţe susţinute de către Societatea ASTRA. Sunt menţionate în presa vremii: "Psihologia noastră în refugiu", a prof. univ. Buzoianu, (6 decembrie 1940), "Evoluţia şi manifestările suveranităţii naţiunei române" de prof. univ. George Sofronie (12 ianuarie 1941), "Medicina şi imperativele Naţionale" sau a prof. univ. dr. Ţeposu" (19 ianuarie 1941). Asta până pe 24 ianuarie, când "ASTRA" anunţă sec că din cauza încetării activităţii, "conferinţele prevăzute a se ţine la Cercul Militar-Civil în cadrul Ciclului de conferinţe şi manifestări culturale pe anul1940-1941 nu vor mai avea loc".

Tot la Cerc, după refugiul Universităţii din Cluj la Sibiu din 1940 se ţineau balurile studenţeşti. În 1941, pe 7 aprilie, Ionel Neamtzu scria, în "Ţara" că atunci când tu, ca tânăr, mergi la balurile studenţeşti de la "Colonade", "Unicum" şi Cercul Militar, "ai impresia că retrăieşti trecutul – acel trecut miraculos care astăzi îţi pare "un vis al vieţii studenţeşti"".

Pe 10 aprilie acelaşi an, "doamnele din înalta societate militară şi civilă", conduse de soţia generalului Levenţi, au constrituit comitetul local al subscripţiei "Darul Soldatului", prin care se strângeau cadouri pentru soldaţii, care "nu pot pleca de sărbătorile Paştilor la vetrele lor, ca să le petreacă în sânul familiilor." Detalii despre acţunile "Darul Soldatului" avem în "Ţara" din 17 iulie 1941. Sub titlul "Daţi pentru ostaşii noştri! – Activitatea filialei sibiene a Consiliului de Patronaj", aflăm:

"Consiliul de Patronaj al Operelor Sociale în multipla sa activitate, a îmbrăţişat cu mult suflet în aceste zile de importanţă istorică, toate terenurile de activitate socială, dintre care cea mai actuală este sprijinirea bravilor noştri oşteni. Pentru acest scop a înfiinţat cu titlul "Darul Soldatului" o subscripţie, urmând ca toată ţara să îmbrăţişeze şi să contribue la o cât mai extinsă activitate. Organizarea acesteia în garnizoana şi judeţul Sibiu a fost încredinţată printr'o fericită inspiraţie mărinimoasei d-ne Maria general Levenţi, care pentru acest scop a convocat câteva d-ne din elita Sibiului. Adunarea s-a ţinut la Cercul Militar în ziua de 11 IuIie de faţă fiind: D-na general Levenţi, d-na col. Crăciunescu, d-na col. Talpeş, d-na general Pleiniceanu, d-na dr. Popoviciu şi d-na FI. Florescu reprezentând Soc. Crucea Roşie, d-na col. L. Savu pentru Soc. Principele Mircea, d-na col. Chiţu, d-na col. Iordăchescu, etc., precum şi d-nii colonei I. Bălşianu şi Chiriţa de la St. Major. D-na general Levenţi a deschis şedinţa salutând pe cei de faţă şi făcând elogiul soldatului român care în împrejurări grele îşi face datoria vitejească. D-na general Levenţi expune apoi scopul întrunirii şi roagă pe cei prezenţi să formeze comitetul filialei "Darul Soldatului". Ia cuvântul apoi d. colonel Chiriţa, care într'un expozeu mai amplu explică felul şi forma activităţii ce trebueşte depusă. Cetind un proiect de statut, acesta este aprobat întocmai. Pentru început se tinde la colectarea micilor daruri printre care cele mai bine primite sunt: ţigări, ţigarete, tutun, bomboane, bani, etc., care se vor aduna în cutii anume confecţionate".

Pe 4 decembrie 1943, de la ora 17.30 avea loc la Cercul Militar o "producţie ostăşească" organizată de arsenalul Armatei. Programul era: intonarea Imnului Regal, cu orchestra Regimentului de Infanterie şi ofiţerii asistenţi; conferinţa "Semnificaţia Românească a Transilvaniei", susţinută de prof. Grigore Popa; Arie din opera "Rigoletto" – "Mult mă ’ntreabă inima", interpretată de elevul sergent T.R. Ion Cosma, acompaniat la pian de Liliana Marinca; monoloage susţinute de elevul sergent Emil Ţăranu; Concert de muzicuţă şi chitară, cu Constantin Baltag, din Arsenalul Sibiu; declamaţia "Plânset de moţ" cu Miron Bichea, din Arsenalul Sibiu; scamatorii şi jonglerii cu Gheorghe Ragobete, tot de la Arsenal; 8. Melodiile "Cântec de leagăn", "Sadero Plaisir D’Amor" – "Martini", cu Iliana Apostol (voce), şi Liliana Marinca, (pian); Miron Neagu, cu cântece din Ardeal şi un program de jocuri româneşti susţinut de echipa Arsenalului din Sibiu acompaniat de Orchestra Regimentului de Infanterie. (va urma)