Boboteaza – sărbătoarea când rășinărencele aflau identitatea și bogăția celui cu care se vor mărita

Acasa >

Articol

În anul 2015, Primăria Rășinari a reeditat „Monografia comunei Rășinariu”, lucrare publicată înainte cu exact 100 de ani de către preotul Victor Păcală, la acea vreme profesor al Institutului Andreian din Sibiu. 

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Lucrarea a fost premiată de Academia Română în 1916, care a răsplătit astfel munca preotului Păcală de a realiza o monografie completă, cu date privind istoria, obiceiurile, fauna și flora din satul aflat la doar 10 kilometri de Sibiu.

Între consemnările sale se află unele referitoare la obiceiurile de iarnă, Boboteaza fiind indicat ca momentul potrivit ca fetele nemăritate să-și afle ursitul.

Astfel, potrivit consemnărilor, sosirea preotului cu Botezul era mult-așteptată: „În ajunul Bobotezii, când umblă preotul cu crucea, fata de măritat smulge, fără să observe cineva, un fir de busuioc din mătăuzul preotului. Seara se culcă pe locul unde a stat preotul în timpul botezului, iar sub cap își pune brâul în care a învelit firul de busuioc furat și rostește:

Imagine intercalată
Imagine intercalată

Brâu

Brâulețu nieu, 

lo te făc

Lac-colac

Și te pui noaptea su cap ;

Da tu încă să-ni aduci

Pe cini o hi să-ni hie, 

Nie de soțâie

În vis să-l visez

Aievea să-l văz.

Noaptea, în vis, fata vrăjitoare își vede ursitul.”

O altă pildă este oferită de autorul monografiei Rășinariului, tot legată de sărbătoarea Bobotezei, însă cu trimitere la averea pe care o va avea ursitul celei care face „vraja”: „Fata care vrea să se vrăjească în ajun de Bobotează, își caută, încă de pe la 12 ore ziua, un târș pentru a-l avea la îndemână noaptea, pe la miezul nopții. Atunci apoi, tiptil-tiptil, se furișează până la râu si cu târșul lovește de câteva in apă. Dacă dimineața găsește târșul cu smicelele încărcate cu țurțuri de gheată, atunci si bărbatul care o va lua trebuie să fie om cu stare și din neam bun; contrar, bărbatul ei va fi un «coldan» sau «săracon».”

De precizat este că „târșul” face trimitere la un copac pipernicit, folosit în trecut la împrejmuirea grădinilor.

O întrebare care poate să încolțească în mintea tinerelor dornice să-și afle ursitul ar fi legată de reușita acestor „vrăji” făcute în ajunul Bobotezei. Dacă se verifică, da-ți-ne de știre!

Mihai POP

 

 

 

05 ianuarie 2025 la 09:02
1027 de vizualizari

Leave a Reply

Stiri similare:

Vezi mai multe >
acum 5 ore
Apariția și dispariția Parcului din Piața Mare. Informații din Sibiul anilor ´40
În poveștile despre trecutul orașului spuse de bunicii sibieni apare deseori parcul din Piața Mare, desființat în anul...
Actualitate
8 min de citit
Autor Ovidiu BOICA
acum 5 ore
Dacă vor ajunge în finală, sibienii ar putea juca ACASĂ cu trofeul Cupei României pe masă! ”Municipalul”, preferatul federației
Pentru al treilea an consecutiv, Stadionul ”Municipal” ar urma să găzduiască finala Cupei României. Arena sibiană a fost...
Actualitate
2 min de citit
Autor Ovidiu BOICA
acum 6 ore
Ce spune ”Șumi” despre zvonurile că ar urma să fie înlocuit chiar cu Măldărășanu: ”Îi doresc baftă și îi curăț vestiarul!”
La un pas să rateze obiectivul, calificarea în cupele europene, Marius Șumudică își simte viitorul amenințat pe banca...
Actualitate
1 min de citit
Autor b.o.n.
acum 6 ore
Antrenorul Rapidului crede că Hermannstadt are prima șansă de a se califica în finala Cupei
Marius Șumudică a declarat, într-o conferință de presă, după sosirea la Sibiu, că echipa lui Măldărășanu este favorită...
Actualitate
1 min de citit