În decembrie 1978 părinții și bunicii sibieni de astăzi se bucurau de deschiderea celui mare magazin al județului: Dumbrava, mall-ul dinaintea mall-urilor. Construcția a durat trei ani, cu începere din 1975, însă planurile au fost, evident, mult mai vechi. Erau avute în vedere, deopotrivă, ˝avântul dezvoltării˝ -care se simțea și în  comerț-  și  amenajarea noului centru civic al Sibiului, adică zona Piața Unirii. Acesta din urmă  începuse deja prin ridicarea Casei de Cultură a Sindicatelor (inaugurată în 1973) și prin construirea în arealul extins al său  a Blocului Turn, blocurilor cu patru etaje și a Complexului Aida de pe strada Vasile Milea de azi (fostă Gh. Gheorghiu Dej). Cam tot în aceeași zonă se construiseră până la data primei cazmale de pe șantierul Magazinului Dumbrava, Blocul Plombă (Librăria Luceafărul care a ocupat tot parterul din partea stânga a fost inaugurată în aceeași zi cu edificiul Casei de Cultură a Sindicatelor), sediul Poliției de astăzi (atunci Inspectoratul Județean al Ministerului de Interne) și sediul Comitetului Județean pentru Cultură și Educație Socialistă (actualul sediu al SRI Sibiu). Înainte de Dumbrava s-a construit și Hotelul Continental (inaugurat în 1976), iar după marele magazin s-a construit Casa Modei (inaugurată în decembrie 1980).

Fotografii de arhivă surprind, de altfel, tot acest parcurs, iar un montaj care are astăzi valoare de document este semnat, evident, de Fred Nuss, cel mai cunoscut artist fotograf al Sibiului și cel mai longeviv fotoreporter al Tribunei (plecat din această lume în octombrie 2022). Fotomontajul a fost publicat pe dată de 6 martie 1980 și este un fel de ˝before and after˝ al Pieței Unirii. Se văd arborii fostei Grădini Veneția (cea pe terenul căreia s-a construit magazinul și esplanada din fața sa), se vede blocul turn și se distinge chiar și fostul turn al Manutanței.

Tot Fred Nuss este autorul unei fotografii realizată în timpul construcției Magazinului Dumbrava și publicată în Tribuna, pe 11 septembrie 1977. 

˝Echipa de dulgheri, condusă de Ion Schenn lucrează la montarea cofrajelor şi a prefabricatelor la ultimul nivel (terasă). Cum reiese din angajamentul echipei, pînă la sfîrşitul acestui an vor fi terminate toate lucrările de dulgherie˝- scria Tribuna în toamna lui ´77.

Inaugurarea era  așteptată cu maxim interes, iar presa, așa cum era ea atunci,  strecura informații publicului. Cu câteva zile înainte de eveniment, într-un interviu în Tribuna, directoarea Direcției Județene Comerciale afirma că ˝ Magazinul universal se va deschide… cît de curînd˝ și prezenta cititorilor raioanele.

Pe 29 decembrie 1978, pe prima pagina, Tribuna scria : ˝ DUMBRAVA, o premieră a comerţului sibian ˝. Iar articolul descria clădirea de 12.400  mp (8.900 mp utili).

˝ Noua  construcţie, rod al colaborării fructuoase a specialiştilor de la IPROCOM Bucureşti şi Centrul de proiectare al judeţului Sibiu, este realizată într-un stil gotic original şi întregeşte în mod armonios ansamblul arhitectonic al vechii şi, totodată, noii pieţi a Unirii˝- scria Tribuna.

La vremea inaugurării, spre deosebire de ceea ce se vede astăzi cu ochiul liber, Dumbrava avea cinci nivele  -subsol, parter și trei etaje- și era expresia a tot ceea ce era modern. Pe lângă suprafețele generoase (era de câteva ori mai mare  decât vechiul magazin Universal din centrul Sibiului, cel în care avea să funcționeze ulterior inaugurării din Piața Unirii ˝Bucuria Copiilor˝ și care astăzi este un mare restaurant), Dumbrava  era organizat în nu mai puțin de 34 de raioane cu autoservire. Fusese gândit mobilier comercial special, era dotat cu lifturi și scări rulante, plus o stație de amplificare pentru anunțuri de interes și, evident, muzică.

Desigur, cei trecuți astăzi de prima tinerețe își aduc aminte că ulterior, în anii cenușii dinaintea Revoluției, scările rulante funcționau rar  și că oferta avea o singură calitate- se află toată, așa proastă cum era, într-un singur loc.

La momentul deschiderii, însă, Dumbrava era ceva special. Munceau în întregul complex aproximativ 350 de oameni, fuseseră aduși cei mai buni lucrători din comerțul sibian, iar inaugurarea a dus la reprofilarea întregului comerț din zona istorică.

Anul 1984 găsește cel mai mare magazin al Sibiului într-o altă etapă. Numărul de raioane crescuse la 39, iar numărul de salariați scăzuse la 276. La Dumbrava se organizau parade ale modei, expoziții, dar și întâlniri între producători. În plus, Dumbrava realiza schimburi de mărfuri cu unități similare din  țări precum RDG, Polonia sau Bulgaria. 

Raioanele Magazinului Dumbrava au fost reorganizate deseori de-a lungul existenței sale de dinainte de 1990. Amintirile sibienilor nu coincid întotdeauna, din acest motiv. Unii își aduc aminte de raioanele de papetărie de la parter, alții de cel de bijuterii, alții de zona de sporturi de la ultimul etaj, alții cum căutau împreună cu părinții uniforme școlare la etajele I sau II.

PASAJUL

Odată cu Magazinul Dumbrava a fost deschis și pasajul subteran pietonal. Acesta a fost construit după cel de la Bulevard (inaugurat în martie 1977), iar  lucrarea a presupus restricții de criculatie timp de trei luni.

Aceluiași Fred Nuss îi datorăm   două fotografii-document. Una din luna octombrie a anului 1978, în care se văd trecerile de pietoni din Piața Unirii, din zona Ramada de astăzi, dinaintea punerii în funcțiune a pasajului de la Dumbrava, iar a doua din ianuarie 1979, atunci când subtraversarea era deja deschisă.

DUPĂ 1989

Magazinul Dumbrava este funcțional și astăzi. Anii de după Revoluția din 1989 au fost însă nemiloși, cu toate că inițial părea că liberalizarea pieței va aduce vremuri bune. A fost un timp  în care abundența de mărfuri, inițiativa privată, apetitul sibienilor pentru cumpărături și lipsa unei alternative de dimensiuni comparabile conturau un viitor optimist. Dumbrava reușea chiar, în 1991, să instaleze și doua  dintre scările rulante pentru coborâre.

Apoi, Dumbrava a trecut prin aceleași suferințe precum întreagă societate. Anul 1996 găsea magazinul cu un etaj întreg scos din uz, dar totuși cu ambiția de a renaște. Administrația de atunci începea cu etajul III un proces de modernizare și își propunea să continue în întreaga clădire, în încercarea de a rămâne în  topul preferințelor clienților. Ba chiar, optimiști, administratorii au realizat o consistenta supra-etajare. 

Astăzi, însă, lupta pare definitiv pierdută. Dumbrava, mall-ul dinaintea mall-urilor este mult în urma lor.

Nicolae EREM