Curioși sau nu din fire avem, în subconștientul nostru, o predispoziție de a observa tot ce ne stârnește curiozitatea și apetitul cunoașterii. Din aceste considerente oamenii se uită mereu către cer pentru a găsi răspunsuri la întrebările care depășesc puterea percepției lor. Ca atare în decursul timpului au simțit nevoia de a ctitori observatoare dotate în funcție de metodologia și scopul lor (civil sau militar), pentru a fi ”mai aproape de cer”.

Așa se face că anual, ”într-o anumită zi când ne mai uităm spre cer altfel” ne vom reaminti de cercetările fizicianului Galileo Galilei (cel ce folosea pentru prima oară telescopul pentru studierea cerului pe timp de noapte) ori de preocupările astronomului Johannes Kepler, publicate în volumul intitulat “Astronomia nova”. Ne mai amintim că în anul 1445 a fost înființat Observatorul din Oradea, devenit un important centru al culturii renascentiste din acele vremuri, un loc de unde au fost răspândite foarte multe cunoştinţe din domeniul astronomiei în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească. De facto, vorbim de primul observator astronomic european care a fost ridicat pe pământ românesc, în inima cetăţii Varadinum (Oradea). Ei bine ”Anul Internaţional al Astronomiei”, în 2025, va fi marcat special la Sibiu, cu ocazia constituirii unui consorțiu care va avea sarcina de a implementa un proiect curajos, inovativ, cu un impac turistic, social, cultural, economic și educațional-formativ. Ne referim la ctitorirea ”Observatorului Astronomic de la Păltiniș”. Va fi cu siguranță o oportunitate pentru inițiatorii și semnatarii documentului de a organiza și o sesiune de comunicări unde se vor face referiri la observatoare construite în Transilvania în secolul XVIII (precum cel de la Alba Iulia, ridicat în anul 1795 de către episcopul Ignatius Batthyany) și vor fi menționate preocupările unor mari astronomi precum a fost iezuitul Ruggero Giuseppe Boscovich (care a determinat longitudinea şi latitudinea Galaţiului). În cadrul amintit referenții invitați vor mai devoala file din istoria astrologiei românești, inclusiv aspecte inedite precum cele legate de telescopul (ce avea o distanţă focală de 2 m şi un diametru al oglinzii de 157 mm) achiziționat la Viena de poetul Costache Conachi, care acum se află în Observatorul din Iaşi ori de conținutul primelor manuale de astronomie scrise de către A. Marin în anul 1829, Gheorghe Asachi în 1830 şi A. T. Laurian în anul 1859, prin care consemnăm și constituirea primelor universităţi româneşti (Iaşi şi Bucureşti) care au marcat începutul învăţământului academic. În acest ”cadru științific de botez a punctului geometric” stabilit pentru edificarea acestui ”Scărar spre înaltul cerului și dincolo de el” vor fi devoalate și preocupările unor profesori de astronomie precum Neculai Culianu și Ştefan Micle (n.n. care au observat tranzitul planetei Venus peste discul Soarelui) dar și studiile lui Dimitrie Petrescu – primul profesor de astronomie de la Universitatea din Bucureşti. Acestea sunt gândurile împărtășite de primarul Bucur Bogdan cu ocazia recentului dialog purtat pe marginea proiectului ”Observatorul Astronomic, Planetariu și Muzeu de Științe și Cercetare”, un proiect generos cu sală de conferințe, bibliotecă și sală de lectură, care ar putea include Sibiul în șiragul observatoarelor din Bucureşti, Cluj, Oradea, Timişoara, Bacău, Galați, Bârlad, Suceava, ori chiar să activeze ca institut Astronomic afiliat ori sub egida Academiei Române. Este un obiectiv sustenabil, prin care se consolidează poziția României ca ” factor important al reţelei Europei de Est, parte reprezentativă de formare a Branşei de Sud-Est a Societăţii Astronomice Europene şi a Comitetului Astronomic European Sub-Regional sub egida UNESCO-ROSTE (de curând aflată sub egida UNESCO-BRESCE)”.

Cum a început proiectul

Inițial proiect a prins contur în cadrul ”Cercului de Anticipație Științifică de la Palatul Copiilor din Sibiu”. Ulterior el a fost dezvoltat prin implicarea lui Mihai Balaban (de la UNIMAT), care a propus să fie studiate proiecte asemănătoare care sunt în Bârlad, Brașov și Bacău. Pe parcurs au mai apărut și alte idei. Acestea vizau noi tipuri de activități așa cum au fost identificate în ”Centrul Științific Dale Carnegie” din Pittsburgh. Multifuncționalitatea ”platformei dedicate cercetării și cunoașterii” a impus necesitatea unui teren de 1.000 mp, astfel încât să fie construite și două cupole astronomice, una pentru public și una pentru cercetare. În plus, evaluând complexitatea proiectul termenul de finalizare convenit ar fi 2029-2030, perioadă în care se vor încheia etapizat componentele platformei: Observatorul Astronomic ( cu cele două cupole), Planetariu și Muzeu de Științe și Cercetare (implicit biblioteca cu spațiu de lectură și sala de conferințe). Cum bugetul inițial necesita modificări a apărut ideea constituirii unui consorțiu în care Primăriei Rășinari (cea care pune la dispoziție terenul) și Palatului Copiilor urmează să i se alăture Universitatea „Lucian Blaga” precum și alți semnatari capabili și dornici să asigure surse financiare aferente implementării proiectului și certificării „Dark Sky”. Obiectivul va fi amplasat pe platoul Vălari, pe drumul spre Păltiniș, la aproximativ 12 kilometri de comună.

Este o provocare pentru toată suflarea sibiană

”Doresc să vin cu o completare privitor la primele discuții nonformale legate de implicarea Primăriei Rășinari în acest proiect. Mă refer la primul dialog cu domnul Balaban, focusat pe ruinele observatorului care mai poate fi văzut și azi în Poiana Lupilor, aflat la cota 1713 a Vârfului Oncești. La întrevedere era propus să repunem în funcțiune acel observator, care inițial a fost unul militar iar ulterior un punct de atracție pentru montaniazi ca un loc de belvedere. Am decis să ne focusăm pe altă locație, cea enunțată și de dumneavoastră. Aș adăuga că tot atunci am discutat despre extinderea beneficiarilor vizând în acest sens mediul universitar și cel academic. Am discutat și despre asigurarea unui cadru adecvat cercetătorilor, celor care au preocupări vizând astronomia și tehnologia avansată din domeniu”. Primarul nu exclude ca traseul ce leagă Observatorul din Vălari cu vechiul observator militar din Poiana Lupilor să fie inclus în conceptul general ca o activitate subsidiară cercetării, în nota drumeției și turismului-educațional, de descoperire a Carpatilor Transilvaniei și a ținuturilor învecinate, așa cum proceda Asociația Carpatină Transilvania (Siebenburgische Karpathen Verein), întemeiată în 1880 de un grup de turiști sibieni sași și români (în frunte cu dr. Karl Wolff, dr. Karl Conradt, dr. Albert E. Brielz, Robert Sigerus, dr. Ioan Moga, P. Nedelcovici, Vasile si Ioan Preda etc) dar și Societatea Turiștilor din România ( din care au făcut parte: Grigore Antipa, Gheorghe Balș, Simion Mehedinți, Alexandru Vlahuță, Petre P. Carp, Ion I. C. Brătianu, dr. Ioan Cantacuzino, Tache Ionescu, gen. G. Manu, Spiru Haret, Al. Davila). ”La ora actuală am materializat Poteca Planetelor care pornește din centrul comunei Rășinari, spre Valea Caselor, o potecă pe distanța căreia pot fi descoperite repere legate de Pământ și celelalte 7 planete care gravitează în jurul Soarelui, dar și alte date ori curiozități despre ”casa noastră cosmică” compusă dintr-o varietate de corpuri cerești, fiecare cu caracteristici și poziții distincte”, spune primarul continuând: ”Spre bucuria noastră această potecă tematică, lungă de 4.5 km, care este o reprezentare la scară a Sistemului Solar, este parcursă cu plăcere de turiștii din țară și de peste hotare. Prin ea promovăm proiectul nostru cel mare. Au fost realizate trei studii de prefezabilitate. În decizia finală am ținut cont și de recomandările unor specialiști de peste hotare, care ne-au convins că se impune a accesa fonduri în mod etapizat. Prima prioritate este de a concepe un proiect integral în Mecanismul Financiar Norvegian care este cunoscut și sub denumirea de „Granturi Norvegiene” (Norway Grants). Vizăm explicit fonduri care au în vedere sprijinirea societății civile și protejărea mediului înconjurător. Sunt graturi care au fost lansate în 2021, ciclu ce se încheie în 2027. Valoarea lor totală este de 375 milioane euro. Aceste fonduri sunt disponibile pentru organizațiile neguvernamentale, sectorul public și privat, universități și alte entități care doresc să dezvolte proiecte în conformitate cu prioritățile Fondurilor Norvegiene și nevoile României. Demersul nostru respectă aceste priorități, anume: creșterea capacității de cercetare și inovare, dezvoltarea afacerilor sustenabile și sprijinirea mediului de afaceri, îmbunătățirea protecției mediului și a schimbărilor climatice. La ora la care vorbim avem în lucru un draft în care urmărim durabilitatea proiectului. Eu cred că acest proiect este o provocare pentru toată suflarea sibiană căci poate genera beneficii multiple și conferă ținuturilor noastre o prestanță deosebită, mai ales că proiectul are legătură cu tradiția transhumanței, cu preocuparea păstorilor de a identifica repere de orietare de pe cer pe durata deplasărilor sezoniere a șeptelului.”

De la vulgaria astrologiae la scientia astrologiae

Remarca primarului ne-a dus cu gândul la predecesorii observatoarelor astronomice anume acele structuri monolitice care urmăreau poziția corpuri cerești în baza cărora se măsura timpul și se delimitau anotimpurile. Afirmația primarului Bucur Bogdan este strâns legată de cultul paleocreştin al momâielor, răspândinte în Europa, pe care ciobanii români le pun şi azi la răscrucea traseelor/drumurilor pastorale, structuri aflate în strânsă legătură cu secretele lumii ezoterice. „Fii Pietrelor sau Cultul Pietrelor” acordă o importanţă deosebită sărbătorilor solare, în varianta mitologiei populare oierii o denumesc ”Cultul Momâilor”, ridicând construcții primare, prin suprapunerea pietrelor fără mortar, spre a cinsti ”Muma munţilor / Mama Cerurilor şi Pământului” care este interpretată de cercetărori ca fiind de fapt construcții închinate ”Facerii Lumii substituit în puterea Zeului Cosmic”. De multe ori acestea servers implicit drespy altar unde ciobanii se roagă pentru protecția lor, pentru familie dar și pentru revenirea cu sănătate și prosperitate acasă. Acest cadru mitico-filosofic este de facto podul de legătură care face trecerea de la vulgaria astrologiae la scientia astrologiae, fiind încă un argument în plus pentru ridicarea ctitoriei ”Observatorul Astronomic”, care racordează regiunea la un domeniu de maxim interes din punct de vedere științific, economic, strategic, și poate orienta generațiile viitoare spre aplicații terestre ale tehnologiilor dezvoltate, anume pentru programele spațiale precum și spre o nouă ramura economică ”industria spațială”.

.