Planul B este important în viață când vine vorba despre alegerile financiare. Ovidiu Lupșa, Retail Executive Manager la sucursala din Sibiu a BCR, ne spune cum să luăm decizii financiare inteligente.

Lucrați de aproape 20 de ani în sistemul financiar-bancar și de 8 ani sunteți și trainer de educație financiară la Școala de bani. Cum vi se pare că s-a schimbat comportamentul financiar al românilor în ultimii ani?

Pandemia de Covid-19 ne-a dat o lecție de educație financiară dură: a scos la iveală și a accentuat și mai mult inegalitățile economice, în special în rândul populației vulnerabile, și ne-a arătat direct, în practică, ce se întâmplă atunci când apare o incertitudine economică și tu ești printre cei vulnerabili financiar, fără un fond de rezervă, fără un plan B.

Dar, pe de altă parte, nevoia ne-a împins și să facem multe lucruri mult mai bine. Pandemia a accelerat adoptarea tehnologiilor digitale în sectorul financiar.

În plus, mai mulți români au devenit conștienți de importanța educației financiare. A crescut interesul pentru cursuri de educație financiară, precum și cel pentru consultanța financiară personală.

A crescut interesul și pentru investițiile în active sigure, cum ar fi imobiliarele sau depozitele bancare, chiar dacă randamentele acestora sunt relativ mici. Practic, dintr-un popor super conservator când vine vorba de investiții, am devenit și mai conservatori, din aceeași lipsa de educație financiară.

Ce greșeli financiare vedeți repetate des în activitatea dumneavoastră sau chiar printre apropiați?

Printre cele mai comune greșeli financiare observate cred că aș enumera (și nu neapărat în ordinea aceasta):

• Lipsa unui fond de urgență: Mulți români nu au economii suficiente pentru a acoperi situații/cheltuieli neprevăzute, ceea ce îi obligă să se împrumute sau să facă sacrificii financiare majore.

• Cheltuieli făcute din impuls: gadgeturi scumpe, haine de marcă sau vacanțe costisitoare, care nu sunt necesare și care pot dezechilibra bugetul personal, asta dacă există un buget personal cu economii, pentru că, din păcate, sunt și multe situații în care aceste tipuri de cheltuieli sunt făcute prin credit.

• Mentalitatea de a trăi doar pentru ziua de azi, fără a te gândi și la viitor: lipsa de investiții pe termen lung. Mulți români fie nu economisesc deloc, fie își păstrează economiile în conturi curente, cel mult, în depozite sau titluri de stat, unde banii nu generează randamente semnificative, de fapt, nu acoperă nici măcar inflația.

• Lipsa de educație financiară: asta face ca românul să fie un investitor conservator, prin definiție. Lipsa investițiilor în active care pot oferi un randament mai mare (cum ar fi fondurile mutuale, acțiunile sau imobiliarele) limitează creșterea averii personale în timp.

Ați predat cursuri de educație financiară către copii, adolescenți, tineri și adulți. Ce credeți că ar avea adulții de învățat de la tineri în privința banilor?

Aș zice că ambele generații au de învățat una de la alta. Adulții pot învăța și ei multe lecții valoroase de la tineri în privința banilor. Tinerii, fiind nativi digitali, au o abilitate remarcabilă de a adopta și utiliza rapid noile tehnologii financiare. Aplicațiile mobile pentru gestionarea bugetului, investiții și plăți, criptomonedele și alte inovații fintech sunt integrate rapid în viața lor de zi cu zi. Adulții pot învăța de la tineri cum să folosească aceste instrumente pentru a-și gestiona mai eficient finanțele personale și pentru a profita de oportunitățile oferite de economia digitală.

Și dacă tot vorbim de digitalizare, atunci, tinerii nativi digitali ar fi mai în măsură să învețe anumite categorii de adulți, de exemplu, persoanele vârstnice, cum să se ferească de riscurile de securitate cibernetică, cum ar fi frauda online sau furtul de identitate.

Și nu doar asta. I-ar putea învăța cum să utilizeze în mod activ internetul și rețelele sociale pentru a se educa financiar, astfel încât să fie mai bine informați și să ia decizii financiare mai bine fundamentate.

De asemenea, tinerii din generațiile actuale pun un accent mult mai mare pe echilibrul dintre muncă și viața personală, și pe calitatea vieții, în general. N-ar strica să învățăm ceva din asta și noi, adulții, și să ne punem mai des pe primul loc. Adulții pot învăța de la tineri cum să prioritizeze nu doar câștigul financiar, ci și timpul liber, sănătatea și relațiile personale în deciziile financiare.

Ce le folosește cel mai mult celor care urmează cursurile de la Școala de bani, din ce v-au spus?

Când discut în cursuri despre administrarea bugetului personal, feedback-ul pe care l-am primit cel mai des a fost că vor încerca să aplice regula Întâi Eu! pentru a-și constitui cât mai repede un fond de urgență care să însumeze minim cheltuielile lor pe 3-6 luni.

Însă, ce am observat că le folosește cel mai mult, atât tinerilor, cât și adulților de orice vârstă, sunt informațiile despre diversificarea economiilor prin investiții. Există o sete de cunoaștere despre lumea investițiilor despre care românii știu mult prea puține. Așa se face că investitorul roman, din lipsă de educație financiară, are aproape 90% din bani depuși, că nu pot zice investiți, în conturi curente, depozite, sau cash, cel mult, în titluri de stat, și doar ceva mai mult de 10% în acțiuni. Departe de media europeană, care este mult mai echilibrată (49% acțiuni, 51% obligațiuni), și la ani lumină de investitorul american, care ține majoritatea banilor în actiuni (67%) și o diferență mult mai mică (33%) în clasele cu risc mai scăzut.

Când află cât de simplu pot face astăzi investiții direct din telefon, în diferite clase de active, utilizând, spre exemplu, fondurile mutuale de investiții, își doresc să înceapă să investească. Mai ales că văd că nu au nevoie de sume mari pentru a deveni investitori, ci pot să facă asta cu sume mici, investite lunar, de pe urma cărora se obțin randamente net superioare depozitelor, randamente care pot să bată și inflația.

Sunteți invitat ca vorbitor la evenimentul Între sine și bani, care va avea loc pe 10 octombrie. Despre ce le veți vorbi sibienilor?

Le voi spune cum pot face să-și permită mai multe din ceea ce deja câștigă, cum să-și reducă cheltuielile sub nivelul veniturilor, astfel încât să facă loc economiilor, creând și un fond de urgență.

Apoi, voi introduce participanții în lumea investițiilor, explicându-le cum pot pune economiile lor să lucreze și să producă alți bani, înțelegând riscurile și recompensele asociate, precum și cum să înceapă să investească în mod calculat și responsabil.