Articol
N-am ştiut că există atâţia Zamfireşti în istoria literaturii române. Mi-au plăcut nişte versuri de Mihail Zamfirescu (1838-1878) şi aşa am aflat că Zamfirescu e un nume aproape comun: Violeta Zamfirescu, Ion Zamfirescu, George Mihail Zamfirescu, Duiliu Zamfirescu, Duiliu Al. Zamfirescu (fiul celui dinainte), Dan Zamfirescu… Iată câteva versuri din opera celui dintâi pomenit: "Atâţia ani trecură de când trăiesc în lume/Şi toţi aceiaşi oameni şi tot acelaşi nume/Figurile aceleaşi… spectacol uniform/Aceleaşi trebuinţe stupide şi meschine/De-atâta neschimbare, m-abrutizez, şi-n fine/Adorm şi dorm… şi dorm". Aşa-mi vine şi mie câteodată. * Diplomatul american W. Culbertson, ambasador la Bucureşti în perioada 1925-1928, scria în memoriile lui: "Românii nu par agresivi, intoleranţi, dar nici nu pot fi numiţi toleranţi; sunt doar indiferenţi şi inerţi (…) În România, capitalismul e încă tânăr şi rudimentar". Vi se pare că ar fi altfel acum, după aproape un secol? * I.D. Sârbu (1919-1989) este un scriitor pe care l-am descoperit târziu, prin volumele "Jurnalul unui jurnalist fără jurnal". Mi-a plăcut sinceritatea lui: "Austriecii, după 18 ani de fantastice eforturi de a organiza Oltenia, au plecat disperaţi, înnebuniţi. Au fost fericiţi când turcii ne-au primit înapoi (…) La Craiova nu se vine, din Craiova se fuge". * Se tot coiesc ăştia cu protecţia mediului, când, de fapt, o măsură simplă şi la îndemână ar fi ca, în magazine şi în pieţe, să nu se mai dea marfa în pungi din plastic, cumpărătorii n-au decât să vină de-acasă cu traiste din cârpă. Eu am una de care am grijă ca de bani şi de cheile de la casă, adică nu-mi lipseşte din dotare oriunde merg. Ar fi un prim pas… mic pentru noi, mare pentru omenire! * Mark Twain scria că "Secretul succesului este să faci din vocaţia ta o vacanţă". În aceeaşi idee eu aş zice că secretul fericirii este să faci din meserie o vacanţă, adică să-ţi alegi profesiunea pe care s-o exerciţi cu plăcere 40-50 de ani, până te pensionezi şi-ţi pare rău. * În ritmul în care "înaintăm" spre capitalismul multilateral dezvoltat, în câţiva ani, adevărata cultură va fi accesibilă doar celor cu bani mulţi, oamenii de rând trebuind să se mulţumească, din când în când, cu lălăieli din pieţe şi cu nopţile în care intrarea este gratuită în muzee, cu focuri de artificii şi circ pe străzi. * Un întreprinzător (?) a lansat pe piaţă vinul "Păcatele tinereţii" – Fetească neagră rose demisec. Mă întreb cum o fi aia "neagră rose". (Ce ştii ce poşircă frumos ambalată o fi?) * Îmi spunea un amic: "L-am votat pe domnul Iohannis, dar, din păcate, nu a făcut nimic remarcabil. La fel ca şi cărţile sale pline de platitudini, activitatea preşedintelui pare o glumă proastă. Şi mai cumplit este că eu cred că este cel mai bun preşedinte pe care l-am avut". Ar fi vrut să continue, dar i-am tăiat elanul: "Nu mă interesează!". Am trecut la femei, subiect mult mai interesant decât politica şi practicanţii ei. * Editura Adevărul publică cele 7 excelente volume ale lui Maurice Druon "Regii blestemaţi", pe care le-am devorat în adolescenţă, dar de care nu m-aş mai apropia acum, însumând câteva mii de pagini. Sunt curios cine le cumpără, deşi sunt aproape gratis (Carte plus ziar 13 lei!).
Articol publicat în 30 septembrie 2019 (Arhiva Tribuna)