Lipsa forței de muncă din România este o problemă complexă și în creștere. Mai multe industrii,  HoReCa, IT, transporturi, retail, construcții, se confruntă cu un deficit semnificativ de personal. Sibiul este unul dintre orașele ce resimt acut criza de pe piața forței de muncă, motiv pentru care tot mai mulți angajatori apelează la serviciile lucrătorilor provenți din străinătate, în special din Asia. Îi putem întâlni pe șantiere, în martile magazine sau chiar în restaurante. Cei care apelează la serviciile lor spun că, în general, sunt harnici, iar angajarea lor este convenabilă chiar dacă pe lângă salariu unora li se asigură cazare și masă.

Despre situația reală a cetățenilor străini pe piața forței de muncă din Sibiu, care dețin un permis unic ori Carte albastră a UE  ne-a oferit o radiografie completă inspectorul șef I.T.M. Sibiu, Stănilă Alexandru Marius. Acesta spune că ”La nivelul județului Sibiu sunt încheiate 3294 contracte individuale de muncă cu cetățeni străini (non-U.E.)”. 

Totodată, șeful ITM a explicat și care sunt domeniile în care activează cei mai mulți angajați proveniți din statele non-UE: ”Dacă facem o radiografie privind domeniile de activitate ale societăților în cadrul cărora cetățenii străini își desfășoară activitatea, constatăm o anume prioritizare în alegerea jobului. Astfel în Industria prelucrătoare sunt la ora actuală 1763 angajați străini, iar în Construcții numărul lor se ridică la 1699. Numărul este diminuat când ne referim la Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (este vorba de 508 angajați străini) sau în cadrul activităților de spectacole, culturale și recreative (unde sunt angajați 265 cetățeni străini), comparativ cu Hoteluri și restaurante unde sunt 914 angajați străini”. 

Rep: Cu ce dificultăți se confruntă angajații non-UE?

Alexandru Stănilă: Indiferent de locurile de muncă am constatat, din păcate, problemele de adaptare întâmpinate de cetățenii non-UE care lucrează în județul Sibiu cum ar fi: bariera lingvistică, mai ales în ceea ce privește domeniul tehnic, majoritatea dintre străinii provenind din Asia neavând cunoștințe nici măcar de limba engleză. Comunicarea eficientă la locul de muncă și în viața de zi cu zi poate fi dificilă. Tot din activitatea curentă de control, apreciem că lucrătorii cetățeni străini nu cunosc prevederile ce decurg din raporturile de muncă (salarizare, timp de muncă). Un alt aspect este legat de formarea lor, ei provenind din medii diferite, cu pregătiri diferite, dar și de recunoașterea calificărilor lor profesional- educaționale care le limitează accesul la oportunități de muncă adecvate. Problemele de adaptabilitate mai țin și de apartenența la diferite culte ori la diferența de sistem social. Majoritatea  străinilor nu înțeleg de ce plătesc atâtea contribuții la statul român, pentru că ei oricum vor părăsi la un moment dat România și doresc să își recupereze din taxele plătite la stat”.  

Rep: Operatorii economici respectă întru totul contractul individual de muncă cu acești angajați?                                                                                                                         

Alexandru Stănilă: În perioada 2022 – iunie 2024, au fost efectuate 235 de controale având ca și obiective verificarea respectării prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România coroborată cu celelalte prevederi legale aplicabile relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă. În urma controalelor la angajatorii cu sediul în județul Sibiu, în cadrul cărora își desfășoară activitatea ca și lucrători cetățeni străini angajați în baza unui contract individual de muncă, au fost aplicate 203 sancțiuni contravenționale, din care 166 de avertismente și 37 de amenzi în valoare de 317.500 lei. (pentru neefectuarea controalelor medicale, instruire necorespunzătoare în domeniul securității și sănătății în muncă, primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă, transmiterea cu întârziere a contractului individual de muncă în REVISAL). Totodată, inspectorii de muncă au dispus 327 de măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate.                                                                                                                                  

Rep: Se vechiculează ideea că angajații străini sunt favorizați comparativ cu autohtonii. Cât de permisiv este ITM Sibiu în situații limită cu legalitatea?  

Alexandru Stănilă: Discriminarea pozitivă sau favorizarea angajaților străini față de cei români este o temă sensibilă și complexă. Legislația asigură egalitatea de tratament între toți angajații, indiferent de naționalitate și interzice discriminarea pe baza naționalității. Din acest punct de vedere, considerăm că un beneficiu pe care salariații străini, mai ales cei proveniți din Asia, îl au în plus față de salariații români ar putea fi și faptul că angajatorul le oferă cazare. Cât privește cadrul legalității pe piața muncii pot să vă precizez că I.T.M. Sibiu efectuează controale care au ca obiectiv verificarea modului în care se respectă prevederile legislaţiei muncii în domeniul relaţiilor de muncă. Prin aceste controale identificăm şi combatem cazurile de muncă nedeclarată și subdeclarată. În plus, pentru prevenirea și combaterea muncii ilegale a cetățenilor străini din țări terțe, Inspecția Muncii a  încheiat protocoale de cooperare operativă, care vizează desfășurarea de activități și acțiuni de control comune, cu Inspectoratul General pentru Imigrări. Anual la nivelul Inspecției Muncii și a Inspectoratului General pentru Imigrări se încheie un Plan de cooperare operativă pentru depistarea angajaților străini ilegali și combaterea muncii nedeclarate a străinilor. În baza acestui plan se desfășoară la nivel național și teritorial Campanii de informare a angajatorilor care au străini angajați și a străinilor care doresc să desfășoare activități lucrative în România, cât și Campanii de informare a străinilor aflați la studii pe teritoriul României, constând în întâlniri cu străinii aflați la studii, în scopul informării acestora cu privire la condițiile în care pot presta activități lucrative pe teritoriul național, precum și la drepturile și obligațiile ce le revin în calitate de viitori angajați.