Campania electorală din Sibiu a fost trezită din somn, scoasă din amorțire, de un sondaj comandat și rostogolit în spațiul public de candidatul independent la funcția de primar al municipiului Sibiu, Alexandru Găvozdea. Ce mai, ne putem simți puțin bucureșteni, căci, în Capitală sondajele se rotesc precum echipele de paznici de la stadion, fiecare prezentând o anumită ierarhie. În paranteză fie spus, și sondajul publicat de Alexandru Găvozdea e făcut tot de o firmă din București, prin telefon, marja de eroare asumată fiind de 2,9 procente.

Rezultatele publicate de candidatul independent au reușit ceea ce n-au izbutit multe dintre acțiunile din această campanie: au generat dezbateri, au ridicat semne de întrebare, au listat la bursa presupunerilor o seamă de scenarii. Potrivit datelor publicate de candidatul la comanda căruia a fost realizat sondajul, pentru funcția de primar prima poziție în preferințele sibienilor e ocupată de Astrid Fodor, care ar fi crescut cu 3 procente, față de luna aprilie. Surpriza e furnizată de a doua poziție, unde Alexandru Găvozdea ar fi urcat, de la 13 procente în aprilie, la 18 în prezent. Pe locul trei sondajul îl dă pe candidatul PNL, Adrian Bibu, care ar fi scăzut de la 19 la 17 procente. În scădere sunt, conform aceluiași sondaj, și candidații ADU, AUR și PSD, care ar fi pierdut între 2 și 5 procente.

Carevasăzică, singurii candidați care au dat bine în ochii electoratului sunt Astrid Fodor și Alexandru Găvozdea, în timp ce restul au fost scoși de la inima unor votanți care îi creditaseră în aprilie. Spuneam și la începutul campaniei că PNL, alături de FDGR sunt principalele forțe politice în Sibiu. Ce ar fi putut determina scăderea candidatului liberalilor sub scorul partidului? Ce ar fi putut scădea procentul candidaților ADU, PSD și AUR? Nu l-am văzut pe vreunul dintre ei suduind în piața publică, fugărind electoratul, astfel încât să li se scuture procentele din pomul intenției de vot. Vorbeam tot la începutul campaniei despre o canibalizare pe flancul drept, unde candidații PNL, ADU și independentul Găvozdea își împart voturile, lăsând drum liber spre victorie candidatului FDGR. Alexandru Găvozdea, cel ce a livrat sondajul care a semănat multă nedumerire printre sibieni, a exprimat în campanie afinitatea sa pentru valorile germane, ceea ce îi asociază oarecum imaginea cu administrația FDGR.

Nu e nimic rău în asta, doar că pentru mulți dintre spectatorii acestei prime încordări electorale de la Sibiu ascensiunea sa în sondaj e inexplicabilă. O parte dintre alegători se întreabă dacă nu cumva scoaterea pe piață, pe ultima sută de metri, a rezultatelor acestui sondaj i-ar putea demobiliza pe votanții altor candidați. Ceea ce trebuie însă observat este că diferența dintre Astrid Fodor și Alexandru Găvozdea este de 23 de procente, gol greu de recuperat, dacă nu imposibil. În aceste condiții, fiecare dintre primii trei clasați rămâne în competiție cu aceleași șanse de la începutul campaniei.

Din păcate, sondajele s-au dovedit, de multe ori, un barometru greșit, înșelător. În plus, comportamentul sănătos al oricărui alegător înseamnă acordarea votului acelui candidat în care are încredere, indiferent de sondaje în care unii cresc, iar alții scad. Ideea că votanții candidaților PNL, ADU, PSD, AUR ar putea decide să pună ștampila pe independentul clasat pe locul doi, pentru că ar avea prima șansă în lupta directă cu Astrid Fodor, e greșită, ca să nu spunem că e o beție cu apă rece. Votanții PNL nu pot fi redirecționați pentru o diferență de un procent, în timp ce alegătorii ADU, PSD și AUR rămân fideli candidaților în care au încredere, mai ales că nu vorbim de o luptă umăr la umăr între ei și primii clasați. Rămâne, deci, că am avut parte de un episod tipic românesc, cu un sondaj care a tulburat nițel apele și căruia unii i-au atribuit, mult prea ușor, puteri manipulatoare. Ce se întâmplă dacă această măsurătoare va fi contrazisă puternic de rezultatele finale din 9 iunie? Era o întrebare „decât” retorică.