* Cele de mai sus le-a spus scriitorul Franz Kafka (1883-1924), ceh, evreu de limba germană, care ne-a lăsat moştenire multe citate celebre, dintre care vă ofer câ­teva spre delectare: "Fiecare revoluţie se evaporă şi lasă o urmă de birocraţie; Timpul liber este tatăl tu­turor viciilor şi încoronarea tuturor virtuţilor; Dacă lumea se opune, trebuie să luaţi partea lumii; De multe ori este mai sigur să fii legat decât să fii liber; Cel care este în stare să deosebească frumosul, acela nu va îmbătrâni niciodată; Dragostea înseamnă că tu-mi eşti cuţitul cu care umblu prin mine". * Un "inventator" francez, care voia să creeze, spre sfârşitul secolului al 17-lea, un "serviciu public de scaune găurite" – un soi de bude publice – istoriseşte: "În jurul Luvrului, în multe locuri din curte, pe scările cele mari, pe ale­ile de sus, în dosul uşilor şi peste tot, se simt mii de mirosuri insuportabile, pricinuite de necesităţile naturale, pe care fiecare şi le face oriunde se nimereşte, atât cei care locuiesc în Luvru, cât şi cei care-l frecventează de obicei. Se văd chiar în multe locuri, pe balcoane, gunoaie şi murdării strânse cu mătura şi oale de noapte pe care valeţii le deşartă aici în fie­care zi. "Astăzi, Palatul Luvru este un muzeu bijuterie, curăţenia clădirilor şi parcului fiind ireproşabile… Francezii s-au civilizat, noi încă mai bâjbâim. * Nu înţeleg în ruptul capului de ce mai cheltuim bani cu practicanţii sporturilor de iarnă din moment ce, în competiţiile internaţionale, facem doar act de prezen­ţă, unii nereuşind să încheie onorabil nici calificările. Avem condiţii naturale excelente, dar sportivi doar de duminica. * O fi adevărat, n-o fi, eu vă redau dialogul dintre Nancy Astor, prima femeie care a pă­truns în Parlamentul britanic şi Winston Churchill, pe atunci prim-ministru: "Winston, dacă aş fi soţia ta, ţi-aş pune otravă în cafea! "Churchill: "Dacă aş fi  soţul tău, aş bea-o". Versatul politician nu obişnuia să rămână dator. * Un profesor de la Universitatea din Viena, pe nume Oliver Jens Schmitt (1973, Basel, Elve­ţia) a publicat în Neue Zuricher Zeitung un articol intitulat sugestiv "Fie că este vorba de fascişti sau de comunişti, Biserica Ortodoxă Română a fost întotdeauna un slujitor al Puterii". Documentat, insul continuă nonşalant: "Apropierea ei de Putere şi înclinaţia ei spre corupţie i-au adus o avere fără precedent. Atunci când dictatorul român Nicolae Ceauşescu a fost răstur­nat în decembrie 1989, BOR nu era de partea demonstran­ţilor. Spre deosebire de bisericile catolică şi protes­tantă, ea a rămas credincioasă regimului. "Eu o singură întrebare i-aş pune insului: ştie ce poziţie au avut aceste culte faţă de Hitler, respectiv Mussolini când erau aceştia la putere şi cum i-a ajutat Papa Pius al Xll-lea pe evreii aflaţi la ananghie? * Nu ştiu care ţar rus a fost mai mare şi mai tare: Ecaterina a ll-a sau Petru I cel Mare (1672-1725). Acesta le repeta dregători­lor din jurul lui: "Eu ştiu că sunt supus păcatelor şi că adesea greşesc şi nu mă voi supăra pe acela care va vrea să mă prevină în astfel de situaţii şi să-mi arate greşelile pe care le fac "Klaus lohannis o fi auzit de Petru I cel Mare sau îl ştie doar pe Putin?