Articol
* Aşa sună felicitarea de Crăciun, trimisă de un amic din Elveţia, aflat la schi într-o staţiune cu nume complicat. Fireşte că am zâmbit: să dai un purcoi de franci ca să mergi până în Elveţia, unde să fii impresionat nu de peisaj, nu de curăţenie, nu de rânduială şi disciplină, ci de un aluat cu tot felul de resturi alimentare numai bune de oferit tomberonului, să recunoaştem, e o aventură greu de priceput. * Într-un interviu din ziarul Le Monde, preşedintele turc Erdogan îi acuză pe europeni de făţărnicie şi duplicitate. El vorbeşte, care e cu curul în mai multe bărci şi nu se sfieşte să treacă din una în alta când îi vine lui bine? O jurnalistă pe care o apreciez, tătăroaica Selma Iusuf, face o plastică descriere a ficatului ei (şi al meu): "Ficatul tău era o operă de artă, mustos, fraged, roz închis, elastic la palpare, un ficat care nu fusese încă pus la încercare cu vodcă ieftină, coniace puturoase şi vinuri odioase." Cred că atât de frumos n-a arătat decât când m-am născut! * Monarhia engleză scârţâie pe la toate încheieturile după scandalurile din ultima vreme, culminând cu cartea lui Omid Scobie "Sfârşitul domniei", o radiografie acidă asupra unei familii regale aflate la limitia imploziei. Adăugaţi volumul "Supleantul", în care prinţul Harry nu se jenează să spună lucruri cu grijă păzite la Curtea Regală atâta timp cât a trăit bunica lui, regina Elisabeta a Il-a. (Poate că ar fi cazul ca Parlamentul să analizeze şi situaţia aşa-zisei Case Regale a României şi să-i mai taie din subvenţii, dacă tot suntem puşi pe economii la buget). * Sunt curios ce vor rnai "dezbate" analiştii noştri după ce România va fi acceptată în Spaţiul Schengen, fiindcă, acum, au treabă cu Olanda şi Austria. Probabil că vor da foc la nişte spitale şi cămine de bătrâni?! S-au rărit sărbătorile şi s-a trezit din mahmureală unul de-şi zice Teo, schizofren din naştere, care repetă aceleaşi idei puţine şi cretine de anul trecut. Pare-se că boala s-a agravat, dar n-am ce-i face, nefiind psihiatru de meserie. Îi recomand o cură la Spitalul nr. 3, de-i zice şi de nebuni, poate cu şocuri electrice şi băi reci la curu gol se linişteşte… * Nu ştiu câte hibe are Andrei Pleşu (unii zic c-ar fi curvar, dar ăsta nu mi se pare un defect) însă spirit de observaţie are: "Noi, românii, suntem solidari, dar fiecare se descurcă cum poate. Colectivitatea românească se remarcă prin independenţa membrilor ei. Fiecare român e o naţie în sine, un partid în sine, o filozofie particulară". Are dreptate: dacă nici Ceauşescu n-a reuşit să ne unească, atunci ce să speri de la limbricii ăştia de-acum? Dacă stau să mă gândesc, noi, de-a lungul timpului, mai degrabă ne-am unit cu alţii decât între noi. * Un amic care preferă să hoinărească decât să muncească îmi lăuda ultima ţară vizitată, Canada, cu oameni harnici, amestecaţi, prietenoşi, care trăiesc în armonie nu ca vecinii lor americani etc. L-am lăsat să-şi termine discursul, după care i-am replicat că mi-ar plăcea să trăiesc acolo doar dacă aş fi elan, iar în Australia, dacă aş fi iepure. A zis că-s prost şi am acceptat… complimentul.