Articol
Ziua Culturii Naţionale a fost marcată pentru prima dată la 15 ianuarie 2011. Acea zi a fost aleasă nu întâmplător cu ziua de naştere a poetului naţional al românilor, Mihai Eminescu (1850-1889). Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
De atunci, Ziua Culturii Naționale a fost și va rămâne marcată prin activități artistice, concerte, spectacole de teatru și acces gratuit la muzee și prin evocarea personalității centrale a evenimentelor a celui despre care Tudor Arghezi opina următoarele: "Fiind foarte român, Eminescu e universal".
Conform unei fumoase tradiții înrădăcinate la Sibiu cu prilejul aniversării Zilei Culturii Naţionale şi a 174 de ani de la naşterea marelui poet naţional Mihai Eminescu, decitenți unor instituții cu mare prestanță și reputație locală și națională precum Academia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român „ASTRA”, Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Universitatea „Lucian Blaga” şi Inspectoratul Şcolar al Judeţului Sibiu , alturi de autorităţile publice locale, vor organiza luni, 15 ianuarie, începând cu ora 13.30, la statuia poetului amplasată în Parcul Sub Arini, manifestarea intitulată sugestiv „Luceafărului poeziei româneşti”. În cadrul evenimentului, actori ai Teatrului Naţional „Radu Stanca”, studenţi şi elevi din universităţile, liceele şi şcolile gimnaziale sibiene vor prezenta un program artistic, iar cadrul muzical va fi susținut de Muzica Militară a garnizoanei Sibiu.
Ziua Culturii Naționale, prin Eminescu, se arătă în întregimea europenităţii sale cutezătoare, prin cel care este așezat ” în loja străluciţi gânditori” precum: Paracelsus, Bruno, Spinoza, Kant, Schopenhauer, Hegel, Nietzsche. Pe Ludwig Wittgenstein. Ziua Culturii Naționale ni se arătă gradioasă și prin intuiţia geniului eminescian care prezicea (re)întoarcerea spre lumea reală, trezirea interesului pentru concret, pentru istorie, pentru limbă şi limbi, pentru dramaticele realităţi ale vieţii oamenilor, până şi pentru statistică”, așa cu semnala și Constantin Noica în ”Introducere la miracolul eminescia”. Prin acest spririt eminescian, Ziua Culturii Naționale ne arată că a fi europeni înseamnă a avea ”curajul de-a ne afla într-o perpetuă deschidere de orizonturi, de a ctitorii la un „univers deschis în viziune umbertiană ( n.n. Umberto ECO), pentru a face față ”solicitării emotive generate de ambiguităţi, dezbateri pe teme nerezolvate”, ale noastre sau nu, care necesită finalizare concretă, celeritate și fermitate.
Pe urmele pașilor lui Eminescu
În această zi specială cei care doresc a urma traseul pașilor lui Eminescu în timpul perindărilor sale prin județul nostru trebuie să știe că un popas drag lui a fost cel din toamna lui 1866, la Avrig, unde se revedea cu Ioan Al. Lăpedatu şi Nicolae Densuşianu context în care avea să pună flori la mormântul lui Gh. Lazăr pe care îl respecta mult pentru toate faptele sale. În același an poposea și la Gura Râului pentru a culege o baladă veche. Dacă nu aveți drum spre acele ținuturi puteți să vă opriți , măcar o clipă, în deptul casei situate visavis de curtea Catedralei Mitropolitane, casă unde a fost găzduit Mihai Eminescu în anul 1868, pe vremea când era sufleur la trupa dramatică a lui Matei Pascaly sau să mergeți la Muzeul de Ştiinţele Naturii din Sibiu. Aici într-un ”registru de vizitatori” se află semnătura lui Mihai Eminescu datând din 1869. Totuși, cea dintâi menţiune despre trecerea lui Eminescu prin Sibiu a fost identificată de redactorii revistei "Fântâna Blanduziei" din Bucureşti. Este vorba de un certificat şcolar din care reieşea că Eminescu făcuse clasa a III-a la Gimnaziul catolic din Sibiu şi obţinuse nota generală "prima clasă". Tot potrivit sursei amintite, aflăm că Eminescu şi-a completat studiile la Sibiu, în 1864, la Gimnaziul de stat cu limba de predare germană.