Istoria Asociaţiunii ASTRA poate fi descoperită lecturând lucrarea monografică «„Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român” (ASTRA) şi rolul ei în cultura naţională (1861-1950)» apărută – în 1986-, la Cluj-Napoca. Menționăm că lucrarea – elaborată de prof. univ. dr. Pamfil Matei (30 august 1942, com. Albac), doctor în filologie al facultăţii din Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca – este cea mai completă şi valoroasă monografie a asociaţiunii. De altfel, lucrarea a fost tema tezei de doctorat, conducător fiind istoricul literar Iosif Pervain, profesorul clujean fiind unui din cei mai importanţi cercetători ai Şcolii Ardelene. Prof. dr. Pamfil Matei a dedicat monografia memoriei părinţilor săi – Sofia şi Ioan -, domnia sa fiind unul din cei 17 copii, toţi răzbind în viaţă prin propriile lor puteri. După o carieră de excepţie (profesor la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, profesor şi director la Colegiul Naţional Octavian Goga, director al Teatrului de Stat „Radu Stanca”, decan al Facultăţii de Filologie şi Istorie din Sibiu), prof. dr. Pamfil Matei  mi-a mărturisit că dorinţa sa este ca tinerele generaţii să continue „greul drum al elaborării acestei modeste contribuţii la mai buna cunoaştere şi dreapta apreciere a unei importante pagini a zbuciumatei istorii a Transilvaniei”. În „Consideraţii introductive”, prof. Pamfil Matei prezintă contextul fondării; am reținut temerea lui Aron Florian: «În actul de fundaţiune, Avram Iancu, Axente Sever şi Simion Balint au încredinţat lui G. Bariţiu, Andrei Mureşanu, Pavel Vasici, Aron Florian şi Gabriel Dorgo misiunea de a întocmi statutele ce urmau a fi supuse aprobării guvernului, şi de acţiona ca societatea literară să fie în aşa fel organizată „încît să nu ne fie ruşine a ieşi în lume cu dînsa” – cum îi scria Aron Florian lui G. Bariţiu, la 21 aprilie/3 mai 1852, …».

În calitate de preşedinte al Filialei Sibiu a Societăţii Cultural – Patriotice „Avram Iancu”, prof. dr.Pamfil Matei sublinia – odată în plus – că «istoria „Asociaţiunii …” nu a cunoscut numai realizări de seamă sau progrese evidente şi continue (…) toate obţinute prin eforturi deosebite, prin sacrificii chiar, de generaţii succesive de cărturari şi alţi oameni de bine, uniţi de o cauză patriotică pilduitoare». Monografia valorifică încă şase studii publicate de scriitorul Ion Agârbiceanu (a se vedea Bibliografia):  „Secţiunile literare-ştiinţifice ale Astrei” (1930), „În prag de vremuri noi” (1930), „Colaborarea Astrei cu alte societăţi culturale” (1930), „Manifestaţii artistice la sate” (1939), „Astra şi revizionismul” (1936), „Comandamente ale zilelor de azi” (1939).

Continuăm reproducerea studiului „Asociaţiunea transilvană pentru literatura şi cultura poporului român – ASTRA*Ce a fost? – Ce este? – Ce vrea să fie? Necesitatea din care a răsărit Astra”: «După unire, „Astra” a reuşit să aibă câteva organizaţii judeţene cu activitate atât de intensă încât toate despărţămintele ei dinainte de unire nu au putut arăta într’un an rezultatul pe care-l dau două-trei despărţăminte judeţene de azi. După unire, „Astra” a luat contact cu alte societăţi culturale româneşti şi pentru întâia oară în vieaţa ei, a descins cu tot fastul în Bucureşti, prilejuind serbări culturale şi de înfrăţire românească neuitate. La congresele ei au participat oficial celelalte societăţi culturale şi la dorinţa Basarabenilor  a ajutat la înfiinţarea regionalei „Astra basarabeană” , care a luat în scurt timp un mare avânt prin membrii localnici, după ce mai înainte au dat greş toate încercările altor asociaţii similare de a organiza culturaliceşte satele Basarabiei. Tot după unire s’a înfiinţat şi un despărţământ, o regională dobrogeană a „Astrei”. Cu prilejul jubileului lui Avram Iancu, Astra a organizat marile serbări dela Câmpeni şi Vidra, în prezenţa preşedintelui ei de onoare, Regele întregitor de neam Ferdinand I. A înfiinţat muzeul „Unirii” la Alba-Iulia şi muzeul Avram Iancu în casele Craiului Munţilor. În libertate, „Astra” a început să respire larg, să treacă la acţiuni de linii mari, aşa cum se şi cuvenia în noile împrejurări. În 1930 a convocat şi a condus marele Congres cultural din Sibiu, la care au participat toate societăţile culturale din România, sesizată de o mare problemă arzătoare şi azi: Colaborarea şi armonizarea activităţii acestor societăţi pe temeiul repartizării muncii şi a câmpului de activitate pentru fiecare. Continuând din an în an, cu puteri sporite, activitatea sa culturală, folosindu-se de mijloacele din trecut, „Astra” nu a încetat să pipăe nevoile actuale cele mai arzătoare ale satelor şi oraşelor. Şi ce a izbit, după răsboiu, mai întâi atenţiunea sa?

Sănătatea primejduită a poporului întors după patru ani de pe fronturi. Vechea grije a „Astrei” pentru sănătatea naţiei a îmbrăcat acum forma unui imperativ de conservare naţională a Statului român printr’un popor român sănătos. Asigurarea viitorului României mari atârnă în primul rând de vitalitatea biologică a poporului. De aceea, ani de-a-rândul, după unire, Astra prin Secţia sa medicală şi biopolitică a deschis o adevărată cruciadă împotriva bolilor molipsitoare, încât la un moment dat unii se temeau ca „Astra” să nu se schimbe într’o instituţie medicală. Dar era şi mai este încă, tocmai activitatea de care are mai mare nevoe poporul întors din molimele răsboiului. „Astra” a făcut consultaţii pe teren, în echipe de medici a stat săptămâni întregi în mijlocul poporului, a examinat multe mii de bolnavi şi le-a dat primele îngrijiri. Tot sub raportul sănătăţii naţionale, pentru creşterea unor generaţii viguroase, „Astra” a organizat subsecţia de Educaţie care ne-a dat admirabila organizare a tinerimii dela sate în „Şoimii Carpaţilor”. Pentru această educaţie e aproape terminat la Cluj cel mai modern Stadion.

Această organizare are ca deviză: „Suflet sănătos în trup sănătos” şi nu e a se confunda cu alte organizaţii pur sportive. „Şoimii” au coruri, dau reprezentanţii teatrale, etc. În anii de după răsboiu, „Astra” a adus pentru întâia oară să se producă la oraş, corurile şi echipele teatrale săteşti. Tot după unire „Astra” a schimbat cadrul descinderilor intelectualilor la sate, plasând acum conferinţele de obiceiu în cadrul unui festival cultural, a însoţirii ei de proecţiuni, a împărţirii de altoi, a consultaţiilor pe teren, a vizitelor locuinţelor ţărăneşti sub raport igienic; a ajutat la ridicarea caselor culturale, a sporit şi a îmbogăţit bibliotecile poporale, a răspândit cartea bună, prin Secretariatul Secţiilor, a colaborat continuu la presa poporală, cu articole de îndrumări în diferite ramuri ale vieţii. A îmbogăţit muzeul şi Biblioteca centrală, a continuat tipărirea rev. „Transilvania”, „Biblioteca pentru intelectuali”, „Biblioteca poporală”, a editat diferite lucrări de popularizare a ştiinţii în biblioteca singuraticilor Secţiuni. Pornind dela nevoile actualităţii, „Astra” a sporit în anii din urmă publicaţiile sale cu „Buletinul eugenic şi biopolitic”, cu marea revistă publicată în limba franceză „Revue de Transylvanie” în care se combat ştiinţific argumentele revizionismului maghiar; a ajutat la editarea revistei de cultură generală „Gând românesc”. În aceeaşi vreme „Astra”, a utilizat mereu şi toate mijloacele de culturalizare dinainte de răsboiu, înzecind şi însutind conferinţele poporale şi pentru intelectuali, etc. Conducerea centrală a ţinut un contact tot mai strâns cu despărţămintele, cei din urmă doi preşedinţi vizitându-le pe toate, înafară de alţi membrii ai comitetului central. Se dă despărţămintelor un program de lucru tot mai bine elaborat, mai sistematizat, cu directive unice cu o ideologie proprie biopolitică».

(va urma)