Vineri – 30 septembrie – la Cenade, au avut loc „COLOCVIILE LITERARE ION AGÂRBICEANU”, organizate de Primăria comunei, Cercul ASTRA „Ion Agârbiceanu” şi Şcoala „Ion Agârbiceanu” Cenade, la 140 de ani de la naşterea – la 12 septembrie 1882 – a marelui scriitor, Ion Agârbiceanu. În frumoasă zi de toamnă, întreaga manifestare s-a desfăşurat conform programului anunţat: primirea invitaţilor în centrul localităţii, vizitarea şcolii şi depunerea de coroane la bustul scriitorului sărbătorit. După „Te Deum” – slujba ecumenică asigurată de preotul greco-catolic Ştefan Breaz şi preotul ortodox Florin Moldovan – toţi cei prezenţi au imortalizat momentul, imaginea de grup simbolizând şi dragostea de care se bucură Ion Agârbiceanu – în localitatea natală -, la aproape şase decenii de la stingerea din viață. Manifestarea a continuat în Căminul Cultural Cenade, cu un program artistic prezentat de elevii Şcolii Gimnaziale „Ion Agârbiceanu” (amintind de şezătorile de odinioară) şi cuvintele de bun venit al primarului Ilie NEAMŢU, dnei Livia BREAZ – preşedinte ASTRA Cenade şi prof. Ilie BLAGA – director Şcoala „Ion Agârbiceanu” Cenade. În frumoasa sală a căminului cultural, în care s-a amenajat temporar o miniexpoziţie de prezentare a cotidianului „Tribuna” Sibiu promovând „anul 2022 – anul tribunistului Ion Agârbiceanu”, ing. Ion MIHĂLŢAN – preşedinte Despărţământ „Timotei Cipariu” ASTRA Blaj a  adus „Cuvântul de salut” al Asociaţiunii, acordând diplome de merit tuturor celor care s-au străduit să pună în valoare opera literară a scriitorului. Au prezentat comunicări Asociaţia Ecomuzeul Regional Sibiu, scriitorul col. r. Ioan BRAD (Alba-Iulia), Biblioteca mun. Blaj „Şcoala Ardeleană” – prin director Diana BORCEA şi publicistul Cornel FUGACIU (Mediaş). Constatându-se absența unor colaboratori importanți – motivată prin vârsta înaintată şi starea de sănătate – manifestarea a consemnat şi debutul poetic al prof. Răsvan FUGACIU.

Alocuţiuni, mesaje şi gânduri au transmis preşedinta Despărțământului ASTRA Alba Iulia – prof. Maria Cioica, precum şi preşedinţii sau reprezentanţii Cercurilor ASTRA Blaj: „Ion Pop Reteganul” Sâncel – prof. Mihai Buia; „Aron Cotruş” Cergău Mare – prof. Ion Mărginean; „Ion Blăjan” Roşia de Secaş –  ec. Diana Bîrz; „Ion Breazu” Mihalţ – prof. Ana Maria Grama; „Ion Bianu” Biia – Gheorghe Pop. O mare şi frumoasă surpriză a constituit-o prezenţa doamnei Elena Tarcea, strănepoata scriitorului, învăţătoare pensionară (în Sibiu), care a mărturisit că este pentru prima dată când participă la aceste colocvii şi va încerca să participe şi la următoarele ediţii, fiind prezentă în Cenade deseori, pentru a se reculege la mormintele înaintaşilor. Remarcând prezenţa primarului comunei Cergău – Lenuţa Aldea, se cuvine a sublinia că toţi cei prezenţi au evocat personalitatea marelui înaintaş cinezan, scriitorul şi prozatorul român fiind iubit în satul natal, dar prea puţin cunoscut şi promovat la nivel naţional, lucrările sale fiind greu de găsit, multe scrieri din bogata sa operă fiind greu de procurat. Din Zlagna (com. Bârghiş, jud. Sibiu) a ținut să participe ing. Aurel Muntean, un pasionat cititor al Tribunei, îndrăgostit de opera scriitorului Ion Agârbiceanu.

S-au lecturat pasaje din vasta operă, evocându-se şi momente din copilăria scriitorului, prof. Ilie Blaga – directorul şcolii,  mărturisind că în lunga carieră de dascăl în satul natal (peste 40 de ani), este marcat ori de câte ori reciteşte anumite fragmente din opera scriitorului. Întreaga manifestare a fost prezentată şi moderată de profesoara de limba şi literatura română Livia Breaz, preşedinta Cercului ASTRA „Ion Agârbiceanu” Cenade, o adevărată doamnă a învăţământului românesc. Domnia sa a ştiut să insufle un spirit viu – acestei întâlniri autentice -, în care invitaţi din două judeţe s-au întâlnit, pentru a-şi exprima liber gândurile în evocarea marelui sărbătorit. Născută pe aceste meleaguri, absolventă a liceului „Iacob Mureşianu” Blaj şi a Universităţii Babeş-Bolyai – Facultatea de teologie greco-catolică şi litere, prof. Livia Breaz a lecturat şi o poezie simbol a manifestării, autoare fiind prof. Maria Roman, cea care a învăţat limba română toate generaţiile elevilor cinezani, între 1978-2000. Invităm cititorii „Tribunei” să descopere comuna Cenade, prin frumoasele versuri:

«Aici e iarba cea dintâi/ Şi pâinea cu miros de jar/ Să-ţi pui odihna căpătâi/ În legănarea unui car/ Mai este colb de ţară./ Ori îi ca pielea bătucit,/ Când se întoarce-n prag de sară/ Drumeţul verii ostenit./ Duminica mai stau la poartă,/ Ori cercetează câte-un neam/ Bătrâni, cu inima uitată,/ Înmugurind încă un an./ Sfiala unui tainic dor,/ Când zăboveşte ochiu-n zare,/ E roua florii din covor/ Ţesut cu paşii de pe cale./ Când din iubire de pămînt/ Se ofileşte câte-o floare/ În câmp uitat de ţintirim,/ Mai creşte iarbă pe-o cărare./ Dar veşnicia e în noi/ În dreptul la o Primăvară!/ Sub lacrima tăcutei ploi/ Ne va zâmbi Pământul iară?/ În leagănul tău dintre dealuri/ A fost o blândă-mpărăţie/ Unde-ai deschis Cartea Naturii/ Cu basmele copilăriei./ Pornind pe-a Timpului cărare,/ Ai vrut s-atingi cerul cu mîna … / Dar gândul s-a topit în zare/ Tu ai rămas întotdeauna./ În pragul marii tale treceri/ Trăieşti ispita-ngăduită/ Întoarcerea spre începuturi/ În taina visului de-o clipă».

Mergând pe urmele lui Ion Agârbiceanu şi meditând la dezideratul „Patrimoniul cultural în slujba comunităţii”, în Cenade – am redescoperit gândurile filozofului roman Cicero: „A nu sci ce s’a întâmplat, înainte de ce te-ai născut, înseamnă a fi tot copil încă!”. Felicitări tuturor organizatorilor – primarului Ilie Neamțu şi directorului şcolii Ilie Blaga, respectiv preoților din cele două parohii locale -, dar şi participanţilor, pentru unica manifestare culturală complexă, organizată (până în prezent) în memoria marelui scriitor. În Cenade, am avut onoarea şi plăcerea de a cunoaşte oameni simpli, credincioşi – cu frică de Dumnezeu -, iubitori ai limbii şi literaturii române şi nu în ultimul rând al istoriei. Regăsindu-mă printre „Oamenii Blajului” – printre  dascăli de conştiinţă naţională, cunoscuți în frumoasa zi de sărbătoare jubiliară -, tema fiind aleasă sugestiv de prof. Livia Breaz – „Din pragul marii treceri” -, reproducem selectiv gândurile preşedintelui Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, din „Cuvântul înainte” a lucrării scriitorului Ion Brad – „PRINTRE OAMENII BLAJULUI” (Blaj, 2011): «Colaborând ani îndelungaţi cu oameni vrednici din judeţul Alba m-am simţit întotdeauna bucuros şi onorat de legăturile speciale cu Blajul şi blăjenii. Am apreciat mândria lor istorică, pasiunea de a cultiva tradiţiile „Micii Rome”, leagănul celebrelor sale şcoli în sânul cărora s-au format corifeii Şcolii Ardelene, cărturarii revoluţionari din istoricul an 1848, dar şi luptătorii pentru realizarea Unirii celei Mari de la 1918. Cu prilejul uneia dintre multele manifestări ale Blajului, am formulat un adevăr, cred, indiscutabil: judeţul nostru are două capitale: una istorică, Alba Iulia, alta culturală, Blajul. Există o întreagă bibliotecă dedicată acestor două străvechi şi glorioase cetăţi. Cei mai importanţi intelectuali ai trecutului s-au aplecat asupra acestor vârste rodnice ale istoriei naţionale. Ei au fost continuaţi de noile generaţii, iar cea din zilele noastre îşi face, în continuare, datoria. În acest climat propice ideii de redeşteptare, libertate şi unire a tuturor românilor, un rol esenţial, benefic, l-a jucat colaborarea fraternă a celor două Biserici naţională: cea Ortodoxă şi cea Română Unită cu Roma, Greco-Catolică. Fără conlucrarea lor n-ar fi fost posibile nici adunarea de pe Câmpia Libertăţii, de la 1848, nici înfăptuirea României Mari, din 1918. Un moment de seamă, în acest efort istoric, poate fi considerat înfiinţarea ASTREI, la Sibiu, în 1861, prin iniţiativa şi îndrumarea luminată a Mitropolitului Andrei Şaguna şi a canonicului Timotei Cipariu. (…)». Aici, în Cenade – comuna în care se lecturează şi cotidianul Tribuna -, am recunoscut patriotismul autentic dar şi ospitalitatea românească, amintindu-mi şi de gândurile motto-ului ales de marele poet şi filosof Lucian Blaga, pentru poemul „În marea trecere” (1924): „Opreşte trecerea. Ştiu că unde nu e moarte nu e nici iubire, şi totuşi te rog: opreşte, Doamne, ceasornicul cu care ne măsori destrămarea”.

Să nu uităm că din Blaj – „Panteonul spiritualităţii româneşti” – au răsunat şi versurile unui cântec străvechi, plin de semnificaţii: „Dă, Doamne, la lume bine,/ Nu mă uita nici pe mine …”!

(va urma)