Pășind în noul an constatăm, acum când marcăm 171 de ani de la apariția Telegrafului Român că această emblematică publicație a reușit- în decursul anilor- să păstreze cu sfințenie„ caracterul religionar, național și politic”, idealurile începuturilor sale, nume de „a lăți știința și cunoștințele solide și folositoare pentru orice cărturar și a apăra interesele Bisericii noastre”. Așa a procedat chiar primul redactor al ziarului Aaron Florian, istoric, profesor, membru al Academiei Române. Ulterior mitropolitul Andrei Șaguna încredințând redacția lui Pavel Vasici, medic și biolog, viitor membru al Academiei Române, va focus publicația spre literatura bisericească, care ”să facă ecoul gândirilor bune românești de pretutindenea.”. Nicolae Cristea, profesor la Institutul teologic-pedagogic din Sibiu preluând atribunțiile de conducere a tratat cu atenție parte ”Proclamarea Independenței de Stat a României și Războiul pentru independență”, O perioadă efervescentă a cunoscut ziarul și pe mandatul lui Teodor V. Păcățian (n.n. cel condamnat la 18 luni de închisoare pentru partiotism). Chiar și în momente delicate, când devine „Foaie religioasă” a Arhiepiscopiei Sibiului, gratie teologului Dr. George Proca publicația aduce în prim plan articolele cu caracter teologic, pastoral si de istorie bisericească (n.n. sub îndrumarea atentă a Mitropolitului Nicolae Bălan). Prin preluarea conducerii de către Pr. Dumitru Stăniloae publicația se focusează numai pe mediul clerical. oglindind perioada de înflorire teologică la Sibiu, După sumbra perioadă a comunismului Telegraful Român publică puține articole cu conţinut religios. În această perioadă redactorii principași au fost profesori de la Facultatea de Teologie precum Diac. Prof. Dr. Emilian Vasilescu si Arhim. Prof. Dr. Nicolae Mladin (n.n.1967), Arhid. Gheorghe Papuc, consilier cultural (n.n. până in 1978). După Revoluția din 1989 revista a fost condusă de Pr. Prof. Dr. Dumitru Abrudan, iar din 2012 până în prezent de Mitropolitul Laurențiu Streza.

Înființat la apusul Ordinii geopolitice a Europei (1815-1853)

——————————-

Anul înființării Telegraful Român de la Sibiu coincide cu apusul Ordinii geopolitice a Europei (1815-1853). Înțelegrea Rusiei și a Imperiului Otoman, stabiltă la Congresul de la Viena (1815) și-a găsit apusul în 1853. Încă din anii de dinaintea apusului Rusiei țariste aceasta viza să se extindă spre Europa centrală și Balcani ( n.n. un demers revanșard prin pierderea influenței în Moldova și Țara Românească). Pe acel fundal al pretextelor dar și pe fondul problemelor ortodoxiei în Imperiul Otoman, Rusia a declanșat în 1853 așa zisul "Război al Crimeii". Ca o paranteză constatăm similitudini între acel apus cu zilele noastre, unde ”pretextele Rusiei ( n.n. ex-URSS) au rămas neschimbate.

Urarea noastră

—————————-

La acest început de an nou, răsfoind cu evlavie, emoţie şi sfială filele din istoria trecută, dintru’nceput anului 1853 când Telegraful Român se năștea ca o conştiinţă a Bisericii Ortodoxe şi a Transilvaniei, ne gândim cu pioșenie la cel care aprins torța luminii solvelor așterute în această publicație, anume la marele Ierarh, ctitor şi ziditor de conştiinţă a Bisericii şi a Neamului – Mitropolitul Andrei Şaguna, întemeietorul Telegrafului Român. și implIcit la Părintele Profesor Dumitru Stăniloae, cel care a aureolat frontispiciul Telegrafului Român. Să sărbătorim cu bucurie și înnoire tradiţia Telegrafului Român cu ale sale teme cuprinzătoare din viaţa Mitropoliei Sibiului, şi nu numai. Adăugăm acestor gânduri dorința noastră ca torța slovelor scrise în această mirabila publicație să ajungă mai departe, cu binecuvântarea †Dr. Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, în casele, în instituţiile Neamului şi în sufletele celor care prețuiesc „Lumina lui Hristos” și a celor care iubesc România.