DOAMNELE ASTREI (I)

1861-1950. 1990-2022

                                    Prof.univ.dr. Elena MACAVEI

”Problema Asociațiunii noastre o caracterizez precât de nobilă și frumoasă și unică în felul său în întreaga noastră națiune din toate părțile unde se află ea, pre atâta de serioasă și grea, pentru că cere o perseverență de fier și un sacrificiu din inimă….”

                                    Andrei Șaguna

”De nu ar mai fi făcut nimic românii în 1860 spre dezvoltarea și consolidarea vieții lor naționale, posteritatea tot le-ar fi datoare cu recunoștință pentru înființarea Asociațiunii.”

                                                *****

”De educația femeii depinde reputația națiunii române”.

                                    George Barițiu

”Chestiunea cultivării femeii este  vitală, întrucât femeii îi este rezervat locul de onoare în organismul omenirii, loc care, ocupat cu vrednicie, este chemat să dea direcțiune omenirii către idealul perfecțiunii omenești”.

                                    Petru Șpan

            Prin ctitorii și conducătorii ei, ASOCIAȚIUNEA TRANSILVANĂ PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN, înființată la Sibiu, în 1861, a conceput și a pus în practică un program amplu, complex, fără egal, de emancipare a poporului prin limbă și cultură, pentru conștientizarea și asumarea identității naționale, pentru pregătirea spirituală a românilor din toate provinciile țării pentru Unire și pentru a intra în concertul popoarelor civilizate ale lumii. Prin perseverenta sa propagandă culturală, Asociațiunea Transilvană a devenit și a intrat în istorie ca o veritabilă Tribună a Educației pe toate planurile: literar, artistic, medical, etnografic, istoric, științific-tehnic, economic, juridic, demografic. Se vizau,  în principal:  unitatea românilor prin limbă și cultură, întărirea sănătății, influențarea benefică a demografiei, combaterea ignoranței și analfabetismului, emanciparea femeilor, școlarizarea fetelor, evidențierea etnografică a valorilor rurale, ridicarea nivelului economic al satelor și reducerea sărăciei, întărirea credinței.

            Nu s-a rămas la nivel de intenții, declarații și deziderate și Asociațiunea și-a creat propriile instituții de propagandă culturală: secțiuni, biblioteci, case naționale, școli țărănești, școli civile de fete, muzee, teatre. Și-a creat propria presă – revista ”Transilvania”, condusă de peste două decenii de George Barițiu, supranumit de Ioan Lupaș – Nestorul presei românești, alte reviste centrale – ”Țara Noastră”, ”Amicul Școalei”, ”Foaia Noastră”, ”Foaia Poporului”, reviste ale despărțămintelor, calendare, buletine medicale și biopolitice, colecții de cărți: ”Biblioteca Poporală a Asociațiunii”, ”Biblioteca Astrei”, Biblioteca Tineretului. Un model editorial de excepție este ”Enciclopedia Română” în trei volume, 1898, 1900, 1904, în coordonarea lui Cornel Diaconovici, prima din România și din Sud-Estul Europei.

            Nu s-ar fi putut realiza programul de emancipare a românilor fără înființarea despărțămintelor, la inițiativa lui Iacob Bologa, fără crearea cercurilor, regionalelor și regiunilor: ASTRA Basarabeană, ASTRA Bănățeană, ASTRA Dobrogeană, ASTRA în Regiunea Secuizată, ASTRA la Frontiera de Vest, ASTRA în Regiunea Munților Apuseni. S-au stabilit tipurile de activități: conferințe, demonstrații ale economiei de casă, expoziții de copii, șezători, serbări, festivaluri, demonstrații sportive, anchete medicale, spectacole de teatru, concerte caritabile, cursuri pentru analfabeți etc.

            Programele culturale se dezbăteau și se aprobau în adunările generale ce se țineau, cu unele excepții, anual, prin rotație, la inițiativa lui Ioan cavaler de Pușcariu, în centrele despărțămintelor. În același cadru s-a discutat și s-a aprobat construirea instituțiilor model, considerate, pe drept, ctitorii. Acestea sunt: Biblioteca Centrală a Asociațiunii, 1861, Muzeul Asociațiunii / Casa Națională, 1905, și prima Scenă de Teatru Românesc,  Școala Civilă Superioară de Fete cu Internat, 1886, toate în Sibiu, Școala Țărănească de la Sighet, 1927, Asociația Sportivă ”Șoimii Carpaților”, 1928,  Conservatorul din Brașov, 1928, Conservatorul din Sighet, 1935. O contribuție esențială a avut ASTRA la înființarea Institutului de Credit și Economii ”Albina”, prin Visarion Roman, 1872.  Partenie Cosma a dus Institutul la cei mai înalți parametri de performanță. Prin Onisifor Ghibu, delegat al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, a fost preluată Universitatea Maghiară din Cluj și s-a înființat prima universitate românească din Ardeal, Universitatea ”Dacia Superioară”, 1919.

 Au condus destinele Asociațiunii Transilvane ca președinți: ANDREI ȘAGUNA (1861-1867), VASILE LADISLAU POP (1867-1875), IACOB BOLOGA (1875-1877), TIMOTEI CIPARIU (1877-1887), GEORGE BARIȚIU (1888-1893), IOAN MICU MOLDOVAN (1893-1901), ALEXANRU MOCSONYI (1901-1904), IOSIF STERCA ȘULUȚIU (1904-1911), ANDREI BÂRSEANU (1911-1922), VASILE GOLDIȘ (1923-1932), IULIU MOLDOVAN (1932-1947), NICOLAE POPOVICIU (1947-1948).

            Cunoscute fiind performanțele de excepție ale ASTREI, membri marcanți au fost invitați să pună temelia Academiei Române, cel mai înalt for de cultură al țării. Inițial s-a numit ”Societatea Literară Română”, 1866, apoi, ”Societatea Academică”, 1867, apoi ”Academia Română”, 1879. S-au aflat la conducerea Academiei Române ca președinți, vicepreședinți, secretari, președinți ai secțiunilor mulți membri ASTRA. Au primit titluri de membri corespondenți, titulari, de onoare,  155 membri ASTRA.

            O componentă a programului  cultural al Asociațiunii Transilvane a fost EMANCIPAREA ȘI EDUCAȚIA FEMEII  din poziția de mamă și de soție. De ce ? De ele depindeau sănătatea fizică și mentală a familiei, creșterea sănătoasă a copiilor – viitorul națiunii, prosperitatea economică a familiei, evoluția naturală a demografiei, combaterea mortalității infantile, creșterea natalității, școlarizarea copiilor. Scria convingător Ioan Popea: ”Casa părintească este cea dintâi și cea mai însemnată școală în care se formează caracterul… este modelul de vorbire, de obicei, de purtare, de caracter…… O mamă bună plătește mai mult decât o sută de dascăli. Ea e magnetul ce atrage cu putere irezistibilă spre sine inimile tuturor din casă…”        Principalele instituții implicate în politica culturală de emancipare a femeilor au fost Secțiunile: Artistică, Școlară, Economică, Demografică, Medicală și, în mod special, Secțiunea Feminină și Biopolitică Centrală, condusă de Maria Baiulescu, Maria Popescu Bogdan, Catinca Bârseanu, Constanța Bogdan Duică, Elena Pop – Hossu Longin, Michaela Catargi,  și, evident,  subsecțiunile feminine din despărțăminte. Activitățile Asociațiunii Transilvane de emancipare a femeii și de educație a copiilor s-au asociat cu activitățile Reuniunilor de Femei și cu Comitetele de  Femei ce s-au creat pentru acte de filantropie culturală și caritabilă, pentru ajutorarea răniților, văduvelor și orfanilor din Războiul de Independență, din Primul și Al Doilea Război Mondial.

            Femei cultivate, atașate idealului de progres social, animate de profunde sentimente patriotice, au inițiat, organizat și desfășurat, sub emblema ASTREI, a reuniunilor și a comitetelor, numeroase și variate activități: * conferințe pe teme educative, religioase, ale economiei de casă; * propaganda pentru școlarizarea copiilor și tinerilor; * propaganda pentru cultivarea literară, artistică; școlarizarea femeilor pentru învățarea meseriilor – țesut, cusut, alte practici ale economiei de casă; * instruirea și educația prin școli țărănești; * cultivarea calităților artistice și a dorinței de exprimare publică prin serbări, șezători, festivaluri, competiții sportive; * organizarea expozițiilor de copii, a expozițiilor etnografice și ale economiei de casă; * antrenarea oamenilor în activități filantropice și caritabile, de obținere a colectelor; * înființarea de școli, colonii pentru copii, aziluri, orfelinate, dispensare; * ajutorarea cu bani și produse materiale a fronturilor de război, ajutorarea răniților de război, a văduvelor și orfanilor, întreținerea cultului eroilor și îngrijirea cimitirelor de eroi; * organizarea concertelor și spectacolelor de teatru în scop caritabil; * activități publicistice, editoriale de susținere a emancipării femeii, de acceptare a opiniilor favorabile instruirii și educării ei.

            O preocupare distinctă a Asociațiunii Transilvane pentru emanciparea femeii și educația fetelor  a fost înființarea și susținerea școlilor civile de fete. Inițiativa i-a aparținut Doamnei Maria Cosma, soția lui Partenie Cosma, președinta Reuniunii Femeilor din Sibiu,  care a înființat Școala Civilă Primară de Fete în Sibiu, în 1883. A fost invitată să conducă Școala Doamna Eleonora Tănăsescu, viitoarea soție a scriitorului Ioan Slavici, întemeietorul  ziarului ”Tribuna”. S-a făcut o propagandă intensă pentru strângerea de fonduri în vederea înființării unei școli civile superioare de fete, ceea ce se va întâmpla peste câțiva ani.

În 1886 s-a inaugurat, în Sibiu, cu fastul cuvenit,  Școala Civilă Superioară de Fete cu Internat, un model pentru crearea lăcașurilor de educație a fetelor în multe localități ale despărțămintelor: Câmpeni, Zalău, Gherla, Brașov, Târgu Mureș, Năsăud, Caransebeș, Timișoara, Oravița. Școala Civilă Superioară de Fete din Sibiu a fost condusă de reprezentanți de marcă ai Asociațiunii: Daniil Popovici Barcianu (1886-1887), Septimiu Albini (1887-1888), Ioan Popescu (1888-1891), Ioan Crișan (1891-1893), Vasile Bologa (1893-1919). Au onorat catedra și alte personalități marcante ale ASTREI: Enea Hodoș, Petru Șpan, Zaharia Boiu, George Dima, Tiberiu Brediceanu, Augustin Bena, Ilarion Pușcariu, Nicolae Togan, Matei Voileanu. La educația elevată a fetelor au contribuit distinsele Profesoare: Aurelia Filipescu, Eleonora Tănăsescu – Slavici, Eugenia Tordășianu, Minerva Brote, Sabina Brote, Eleonora Lemény, Ana Voileanu, Veturia Lapedatu, Laura Vlad, Maria Florea, Delia Olteanu, Eugenia Trif – Moga, Maria Roman, Mina Wagner, Matilda Mangesius, Victoria de Heldenberg, Elsa Heldenberg, Eugenia Bardosy  ș.a. Au vegheat la modelarea fetelor directoarele Internatului: Baroneasa Elena Popp, Elena Petrașcu, Ana Broștean, Valeria Greavu, guvernantele: Maria Gherick, Cornelia Ciceu, Ana Broștean, Silvia Piso.

            Politica culturală de emancipare a femeilor a fost îndreptată și spre antrenarea lor de a urma școlile țărănești, modelul fiind Școala Țărăneacă de la Sighet, creată de medicul Vasile Ilea, în 1927, antrenarea lor în activitățile artistice – reuniuni de cântări, formații de dansuri, afirmarea lor prin economia de casă, antrenarea lor în competiții sportive, demonstrații sportive sub egida Asociației ”Șoimii Carpaților”, creată la 1 Decembrie 1928 de dr. Iuliu Moldovan și de  dr. Iuliu Hațieganu. 

            Atât de puternice și convingătoare au fost mesajele de culturalizare a românilor, încât și distinse DOAMNE educate, culte, unele fiind soții, nepoate  și fiice ale conducătorilor ASTREI și membrilor lor marcanți, s-au implicat cu răspundere, convingere, generozitate și pasiune în activități culturale, filantropice, caritabile, cu aceleași mesaje. Au intrat în istorie Doamne care s-au remarcat ca susținătoare ale idealurilor ASTREI, ca militante pentru emanciparea semenelor lor, ca făptuitoare de acte caritabile în special din perioada războaielor, de ajutorare a răniților de război, văduvelor, orfanilor, săracilor, ca organizatoare ale orfelinatelor. S-au remarcat ca făptuitoare ale actelor de filantropie culturală – înființarea de școli, susținerea concertelor în scop caritabil, crearea și înzestrarea muzeelor, organizarea expozițiilor.

            Unele Doamne ale ASTREI s-au dedicat mișcării feministe, de emancipare a femeilor. Alte Doamne au slujit catedra ca învățătoare și profesoare pentru educarea fetelor în școală, au vegheat la modelarea personalităților fetelor, fiind directoare de internat și guvernante. Alte Doamne, cunoscute ca pianiste și interprete vocal pe scene românești și europene, au susținut concerte caritabile și au educat muzical fetele în școli și în conservatoare. Alte Doamne s-au implicat în realizarea actelor caritabile, în ajutorarea fronturilor, răniților de război, văduvelor, orfanilor, bolnavilor și săracilor. Alte Doamne, active în mișcarea feministă, au participat la Marea Adunare de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, ca delegate ale femeilor transilvănene și pentru susținerea drepturilor femeilor.

            Omagiem, cu adâncă reverență, câteva DOAMNE intrate în istorie.

            EMILIA RAȚIU (1846-1929), o frumusețe a timpului, soția juristului, memorandistului și patriotului Ion Rațiu, cel ce a întocmit Petiția pentru înființarea Asociațiunii, a fost militantă pentru idealurile naționale ale românilor, una dintre inițiatoarele mișcării feministe din  Transilvania, organizatoarea numeroaselor acte de binefacere în reuniunile de femei pe care le-a condus. Pentru că soțul ei s-a aflat în fruntea delegației pentru a înainta împăratului Memorandumul ce solicita drepturi pentru români (1892), în fața locuinței din Turda s-a strâns un grup de scandalagii maghiari pentru a protesta zgomotos. Emilia Rațiu a deschis ferestrele și a intonat, la pian, ”Deșteaptă-te Române”. Replica scandalagiilor a fost intonarea Imnului unguresc și vandalizarea locuinței. A primit  drept recunoaștere  ”Crucea Elisabeta”.

            IUDITA MĂCELARIU (1838-1885), nepoata Protopopului Amos Tobias din Abrud și soția patriotului și omului politic Ilie Măcelariu, primul președinte al Partidului Național Român din Transilvania (1869), a fost militantă social în domeniul filantropic și caritabil, inițiatoarea Comitetului Femeilor Române din Sibiu, organizatoarea colectelor pentru ajutorarea Frontului în Războiul de Independență, susținătoarea activităților culturale, educative ale ASTREI. A fost apreciată cu medalia ”Crucea Elisabeta”.        

            IOANA BĂDILĂ (1854-1899) este una dintre Doamnele care au răspuns apelului Iudithei Măcelariu de a înființa Comitetul Femeilor Române, în scopul caritabil de a ajuta Frontul Războiului de Independență și victimele acestuia, alături de Maria Hannia, Caliope Boiu, Maria Cosma, Ana Bechnitz, Eleftera Cristea, Maria Cunțan, Sabina Brote, Ana Hodoș,  Alexandrina Matei, Ermina Păcurariu. Sensibilă la suferințele oamenilor, Ioana Bădilă a participat și la activitățile filantropice, caritabile organizate de Reuniunea Femeilor, Reuniunea de Muzică. A oferit, prin testament, resurse financiare pentru construcțiile prevăzute de ASTRA  și de Biserică.

            MARIA COSMA (1854-1944), nepoata Mitropolitului Miron Romanul, soția lui Partenie Cosma, jurist, economist, om politic, om de cultură  care, alături de Emanoil Gojdu și de boierul basarabean Vasile Stroescu,  reprezintă elita filantropilor români, este modelul desăvârșit al filantropiei culturale și al carității, al emancipării românilor prin cultură, al promovării valorilor naționale românești. Maria Cosma a făcut parte din Comitetul Femeilor Române creat de Iuditha Măcelariu, a fost, timp de 35 de ani, președinta Reuniunii Femeilor Române, înființate în 1881 la Sibiu, supranumită sora mai mică a ASTREI. Doamna Maria Cosma a avut realizări de excepție. Amintim: organizarea expozițiilor etnografice din 1881, 1905 (odată cu inaugurarea Muzeului Asociațiunii), participarea la Expoziția de la București, 1906, organizarea Mesei studenților, prima cantină din Transilvania, tot în scop caritabil a înființat Bucătăria poporală pentru săraci.

            O implicare filantropică specială a Mariei Cosma  fost prin înființarea Școlii Civile Primare de Fete, inaugurată în 1883, înființarea Școlii Civile Superioare de Fete cu Internat, inaugurată în 1886, înființarea Școlii de Menaj și Industrie de Casă, al cărei spațiu a fost cedat Crucii Roșii și transformat în spital în timpul celui de Al Doilea Război Mondial. În  actele de filantropie culturală și caritabilă și-a antrenat și frumoasele-i fiice: Lucia, Hortenzia și Minerva.

            ALEXANDRINA MATEI (1854-1918) a fost o militantă feministă convinsă și convingătoare, membră a Reuniunii Femeilor Române, prin venirea din Timișoara la Sibiu, căsătorindu-se cu omul de afaceri Gheorghe Matei. A realizat numeroase acte filantropice și caritabile, a susținut, în mod special, înființarea școlilor civile de fete.

Distinsă, atrăgătoare, comunicativă, generoasă, Doamna Alexandrina Matei a răspuns Apelului făcut de Iuditha Măcelariu, a făcut parte din Comitetul ce a contribuit la ajutorarea Frontului din Războiul pentru Independență, 1877, a făcut parte și a acționat în cadrul Reuniunii Femeilor Române conduse de Maria Cosma. S-a implicat în organizarea Expoziției etnografice din 1881. S-a implicat în înființarea Școlii Primare de Fete, 1883, și a Școlii Civile Superioare de Fete cu Internat, inaugurate în 1886, prilej cu care a rostit un magnetizant discurs: ”Femeia generațiunii noastre să devie femeie în sensul curat al cuvântului: o ființă omenească în clasa omenească, o desfătare, poate, dar nu o jucărie, o ființă modestă, dar gânditoare, o femeie supusă, poate, dar nici decât o sclavă…”

MARIA BAIULESCU (1860-1941) a fost o proeminentă militantă feministă, scriitoare, publicistă și traducătoare. A prezidat Reuniunea Femeilor din Brașov, înființată în 1850, Uniunea Femeilor din Transilvania și Ungaria, Secțiunea Feminină a ASTREI, înființată  în 1927. Fiica  preotului protopop Bartolomeu Baiulescu, membru marcant ASTRA, un timp secretar al lui Andrei Șaguna, a continuat să conducă Reuniunea Femeilor Române din Brașov după mama sa, după 1907, reușind să susțină financiar școlile românești, să contribuie la ridicarea nivelului de cultură al tinerilor și adulților prin conferințe cu diferite teme. Pentru activitățile caritabile desfășurate în timpul celor două războaie mondiale, distinsa Doamnă Maria Baiulescu a fost gratificată cu medaliile ”Crucea Regina Maria” și ”Ferdinand I”.

Având drept motto ”Viitorul unui popor e țesut de mâna harnică a femeii”, s-a implicat cu toată energia în mișcarea feministă, în acțiuni de emancipare a femeii. Aceleași mesaje le-a transmis și în conferințe susținute în Franța, Belgia, Elveția, Suedia. A inițiat, în 1913, și a condus timp de 27 de ani Uniunea Generală a Femeilor Române din Transilvania și Ungaria. Refugiată la Iași, a înființat, în 1917, Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor de Război și Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeii Române. A publicat articole cu mesaje sociale, a făcut traduceri, a scris versuri.

CATINCA BÂRSEANU (1861-1942) s-a remarcat cu inițiative în Comitetul Femeilor Române din Brașov, în Reuniunea Femeilor Române din Brașov și Sibiu, în Crucea Roșie,  în Societatea pentru Ocrotirea Orfanilor.  A fost soția lui Andrei Bârseanu, poet, folclorist, profesor, autorul cântecului ”Pe-al nostru steag e scris unire”, muzica, Ciprian Porumbescu, interpretat de formații corale și învățat în școală până în 1989 (a fost cumpărat de albanezi ca imn al țării lor), autorul versurilor Imnului ASTREI, muzica Iacob Mureșan, a fost  președinte al ASTREI în perioada 1911-1922.

Distinsa Doamnă Catinca Bârseanu s-a implicat cu răspundere și pasiune în activități filantropice și caritabile, a organizat strângerea de colecte de bani, haine și alimente, împărțirea darurilor de Crăciun răniților de război, oferirea cărților din publicațiile ASTREI. Predilectul domeniu de activitate al generoasei Doamne Catinca Bârseanu a fost ocrotirea orfanilor. A condus ca președintă regionala Ocrotirea Orfanilor, având în subordine 10 filiale cu 27.449 de orfani din Sibiu, Orlat, Orăștie, Alba Iulia, Abrud, Brașov, Sfântu Gheorghe ș.a. În această calitate a întâmpinat-o pe Regina Maria, în 15 octombrie 1922, la Intrarea în Catedrala Încoronării / Reîntregirii din Alba Iulia, prilej cu care Ferdinand I și Regina Maria au fost încoronați ca regi ai României Întregite.

Va urma